MINISTERUL EDUCAŢIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE
Str. Austrului nr.33, sector 2, Bucureşti, Tel; 021.320.33.63; deficienti_de_vedere@yahoo.com; www.spdv.ro
Nr. Înreg. 3095/10.10.2025
Dezbătut și avizat în Consiliul Profesoral din data de 09.10.2025
Aprobat în Consiliul de Administrație din data de 09.10.2025
PLANUL DE ACȚIUNE AL ȘCOLII
(P.A.S.)
PERIOADA 2025 – 2030
ȘCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE
CUPRINS
Baza legală privind asigurarea serviciului educațional 3
1.1 NECESITATE, VIZIUNE, MISIUNE. 5
1.2 CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ A ȘCOLII PROFESIONALE SPECIALE PT DEFICIENȚI DE VEDERE. 7
1.3 SCURT ISTORIC AL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT. 8
1.4 PROFILUL ACTUAL AL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT. 11
1.4.1 Date de identificare ale unității (se completează în funcție de specificul unității) 11
1.4.2 OFERTA EDUCAȚIONALĂ ȘI PLANUL DE ȘCOLARIZARE (se completează conform specificului unității) 13
1.5.1 Dinamica efectivelor de elevi la nivel de unitate.
1.5.2 Rezultate școlare comparative. .
1.5.3 Situația rezultatelor la examenul de bacalaureat
1.5.4 Rezultate la olimpiade şi concursuri școlare. .
1.5.5 Inserţia profesională a absolvenților.
1.5.7 Parteneriate cu agenți economici în vederea efectuării practicii 15
1.5.8 Informații privind personalul angajat .
1.6.1 Priorități la nivel național 16
PAREA A II-A. ANALIZA NEVOILOR.. 22
2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN.. 22
2.1.2 Structura demografică cu piaţa muncii în județul __________. 22
2.1.3 Analiza structurii pieţei muncii în raport cu sistemul educaţional în județul ___________. 23
2.1.4 Descrierea grupurilor de interes. 25
2.1.5 Analiza mediului extern – Analiza P.E.S.T.E. 27
2.1.6 Concluzii din analiza învățământului profesionl și tehnic. 31
2.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN.. 35
2.4 PRINCIPALELE ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE. 41
PARTEA A III-A. PLAN OPERAȚIONAL 2024-2025. 48
PARTEA A IV-A. CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE.. 56
Baza legală privind asigurarea serviciului educațional
La baza întregii activităţi ce se va desfășura în unitatea de învăţământ se va respecta:
- Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 5726/2024 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
- Ordinul nr. 5707/2024 pentru aprobarea Statutului elevului, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 5021/2005 pentru aprobarea Metodologiei privind continuarea studiilor după finalizarea învăţământului obligatoriu;
- Ordinul nr. 4634/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar;
- Ordinul nr. 4457/2016 privind aprobarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare pentru cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii, precum şi pentru stagiile de pregătire practică – curriculum în dezvoltare locală CDL, pentru clasele a IX-a, învăţământ liceal filiera tehnologică şi învăţământ profesional;
- Ordinul nr. 4121/2016 privind aprobarea Standardelor de pregătire profesională (SPP) pentru calificări profesionale de nivel 3 şi 4 ale Cadrului naţional al calificărilor, pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul profesional şi tehnic;
- Ordinul nr. 3152/2014 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 3914/2017 referitor la aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a şi a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi învăţământul profesional;
- Ordinul nr. 3915/2017 privind aprobarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare pentru cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii, precum şi pentru pregătirea practică comasată/stagiile de pregătire practică – curriculum în dezvoltare locală – CDL, pentru clasele a X-a, învăţământ liceal filiera tehnologică şi învăţământ profesional;
- Ordinul nr. 3500/2018 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a şi a XII-a ciclul superior al liceului – filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii şi stagiul de pregătire practică – curriculum în dezvoltare locală CDL pentru clasa a XI-a învăţământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului – filiera tehnologică);
- Ordinul nr. 3501/2018 privind aprobarea Programelor școlare pentru cultura de specialitate, pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a XI-a învățământ profesional;
- Ordinul nr. 3502/2018 privind aprobarea Orientărilor metodologice generale pentru elaborarea curriculumului în dezvoltare locală pentru cls a XI-a învățământ profesional;
- Ordinul nr. 5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale;
- Ordinul nr. 4959/2016 cu privire la aprobarea unor măsuri privind recunoaşterea autorizării, respectiv acreditării unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic pentru calificări profesionale de nivelurile 3 şi 4 ale Cadrului naţional al calificărilor;
- Hotărârea nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare.
PARTEA I. CONTEXTUL
1.1 NECESITATE, VIZIUNE, MISIUNE
Planul de Acțiune al Școlii reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională, precum și un mijloc pentru promovarea schimbarilor și transformărilor pe care le propune unitatea, pentru îmbunătățirea continuă a calității educației. El poate fi utilizat pentru identificarea nevoilor de formare profesională și de către alte unități de învățământ sau furnizori de educație.
Structura Planului de Acțiune al Școlii 2023-2028 și modalitățile de realizare ale acestuia se bazează pe recomandările formulate de Planul regional de acțiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic (PLAI) și legislația specifică domeniului educațional.
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere răspunde cerințelor de dezvoltare socială și profesională a tinerilor, oferind o formare profesională de calitate. La baza identificării priorităţilor, a obiectivelor precum şi măsurilor planului de acţiune stă analiza de nevoi, deoarece este important să urmărim care sunt nevoile formabililor, astfel încât integrarea lor pe piaţa muncii să fie cât mai mult posibilă.
MISIUNEA Școlii Profesionale Specială pentru Deficienți de Vedere este aceea de a promova un învăţământ deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul la educaţie tuturor, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal, profesional şi integrarea în comunitate. Totodată, liceul are misiunmea de a dezvolta interesul pentru educaţie şi emancipare permanentă printr-un învăţământ axat nu numai pe nevoile limitate ale unei profesiuni, ci şi pe disponibilitatea continuă, pentru cunoaştere şi acţiune.
Unitatea noastră de învățământ își propune ca misiune realizarea următoarelor obiective care decurg din realitatea și contextul socioeconomic atât al regiunii în care funcționează unitatea, cât și al României, ca țară membră a Uniunii Europene:
- să pună la dispoziţia elevilor oportunităţi de educaţie şi instruire pentru domenii de mare interes atât pe piața muncii din regiune cât și în afara granițelor țării. Prin acţiuni de mare responsabilitate şi de calitate, vom urmări ca absolvenţii să se integreze profesional şi să realizeze activităţi performante, compatibile cu cele din Uniunea Europeană;
- să ne axăm pe formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi motivaţiilor necesare învăţării pe parcursul întregii vieți, asigurând astfel adaptarea la condiţiile restructurării economice, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea carierei, a spiritului antreprenorial;
- să avem în vedere armonizarea relaţiilor grupurilor de interese: profesori, elevi, părinţi, agenţi economici, comunitate locală, astfel ca eforturile conjugate prin derularea activităților prevăzute în parteneriatele care vor fi încheiate cu unitatea noastră să facă din absolvenții noștri cetăţeni responsabili, cu o pregătire profesională la standarde europene.
Prin activităţile pe care le desfăşoară, unitatea adaptează misiunea generală la condiţiile concrete ce decurg din particularităţile colectivelor de elevi. Educaţia este menirea de a deschide porţile viitorului oricărei comunităţi, iar unitatea de învățământ reprezintă principalul factor prin care aceasta se realizează pentru a putea atinge scopul propus, unitatea de învățământ trebuind să fie cu un pas înainte în formarea deprinderilor capabile să realizeze progresul în sensul dorit.
VIZIUNEA ȘCOLII PROFESIONALE SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere – şcoală care asigură pregătirea profesională și dezvoltarea armoniosă a personalităţii tinerilor pentru a se putea integra cu succes pe piaţa muncii.
În cadrul Școlii Profesionale Specială pentru Deficienți de Vedere se urmarește pregătirea tinerilor pentru viitor, prin educație de calitate și adaptarea la nevoile comunității și la cerințele individuale și de grup în contextul erei digitale, stabilirea de relații de parteneriat cu comunitatea locală și cu școli din țără și din Uniunea Europeană.
Unitatea noastră va fi recunoscută pe plan local şi nu numai, pentru:
- înaltă calitate şi un profesionalism deosebit al activităţii instructiv – educative desfăşurate;
- climat intelectual oferit ca suport pentru elevi şi cadre didactice;
- dezvoltarea de relaţii mutuale cu diverse ramuri ale economiei şi agenţi economici;
- unitatea își propune crearea acelor condiții care să asigure o buna formare a elevilor în domeniile alese, domenii care permit oriunde și oricând dezvoltarea unei cariere de succes.
VALORI PROMOVATE
Profesionalismul – a fi bun în domeniul său de activitate.
Integritatea –a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona onest în gând şi în faptă.
Cooperarea – a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi.
Respectul – a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană.
Responsabilitatea – a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni.
Autodisciplina – a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe, impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare.
Într-o societate democratică ce posedă o economie de piaţă în dezvoltare, sistemul educaţional îşi propune idealul formării unei personalităţi libere, creatoare, întreprinzătoare. Educarea unui om nu se rezumă doar la transmiterea de informaţii, ci presupune și formarea de convingeri, concepţii corespunzătoare cerinţelor societăţii în care trăieşte şi va urma să muncească. Procesul instructiv – educativ este prin excelenţă unul de comunicare, de realizare a unui dialog real, sincer, deschis, fără nici un fel de inhibiţii, de reţineri sau blocaje nejustificate.
1.2 CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ A Școlii Profesionale Specială pentru Deficienți de Vedere
Preocupările liceului nostru privind creşterea calităţii în educaţie şi formare profesională au fost întărite în ultimii ani de dezvoltarea şi valorizarea colaborării în plan educaţional la nivel european. Considerăm că este foarte important ca elevii noştri să dobândească competenţe profesionale, competenţe generale, dar în acelaşi timp să-şi formeze valori şi atitudini care să le permită să se adapteze unei societăţi aflate în plină evoluţie, să muncească şi să trăiască într-un mediu multicultural.
Obiectivul general al PAS-ului vizează creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă pentru adaptarea la cerințele pieței muncii și la nevoile beneficiarilor direcți, în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societății bazate pe cunoaştere.
În acest sens obiectivele strategiceau fost compatibilizate cu cerinţele educaţionale şi de formare conturate la nivel European. Acestea sunt:
Toate aceste obiective sunt avute în vedere atât prin activitatea curentă cât şi prin dezvoltarea colaborării, parteneriatului şi programelor promovate.
Răspunzând cerinţelor şi nevoilor societăţii româneşti actuale, comunităţii locale şi politicilor de reformă promovate de minister, personalul didactic, didactic auxiliar și administrative al unității îşi propune formarea iniţială şi continuă a tuturor elevilor pentru a fi capabili să facă faţă progreselor şi dinamicii actuale a activităţilor specifice domeniilor pentru care sunt şcolarizaţi.
Aplicând tehnici moderne de muncă intelectuală, dezvoltând parteneriatul activ cu agenţii economici de profil şi o ofertă educaţională adaptată nevoilor acestora, oferim posibilitatea elevilor şi absolvenţilor noştri să fie deschişi unei formări continue care să-i facă apţi să se încadreze în societatea viitorului, societate racordată la valorile europene.
Învățământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educației: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerințelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională. În aceste condiții învățământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învățării pe parcursul întregii vieți, care este imediat urmată de învățarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerințele acestui.
1.3 SCURT ISTORIC AL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Scurt istoric al S.P.D.V : Şcoala Profesională Specială pentru Deficienţi de Vedere este situată în sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, unde există 85 unităţi de învăţământ.
Şcoala Gimnazială Profesională pentru Deficienţi de Vedere funcţionează în clădirea din str. Austrului nr.33, sector 2, de peste 50 de ani – o clădire veche, aflată aproape de centrul capitalei. Clădirea din strada Austrului se află între Foişorul de Foc şi Hala Traian, toate monumente istorice ale Bucureştiului.
Localizare pe hartă
Foişorul de Foc este o clădire de 42 metri înălţime din Bucureşti, construită în anul 1890, aflată
între Obor, Calea Moşilor şi Nerva-Traian, mai precis: la intersecţia străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand, în imediata apropiere a bisericii Oborul-Vechi. În trecut servea drept turn de observaţie pentru apărarea împotriva incendiilor. În prezent este muzeu al pompierilor.
Hala Traian. Această hală a fost construită în anul 1901 după planul unui arhitect italian. Alături de Hala Obor, şi de Hala Unirii (dărâmată în anii ‘80), este una dintre cele mai vechi pieţe bucureştene.
Clădirea Şcolii Profesionale Speciale pentru Deficienţi de Vedere, construită la începutul secolului XX şi declarată monument istoric, a aparţinut comunităţii elene din România, şi a funcţionat ca şcoală grecească până la începutul anilor ’50, dar şi ca sediu al Asociaţiei Comunităţii Elene.
(sursa:www.spdv.ro/29.03.2012)
Şcoala Profesională Specială pentru Deficienţi de Vedere s-a înfiinţat în anul 1957, cu sediul în actuala şcoală nr.64, apoi sediul s-a mutat la Liceul Xenopol, iar din anul 1960, sediul Şcolii Profesionale Speciale pentru Deficienţi de Vedere devine clădirea din str. Austrului nr.33.
Şcoala Profesională Specială pentru Deficienţi de Vedere şcolarizează copii cu deficienţe de vedere, din Bucureşti şi toată ţara.
(sursa:www.spdv.ro)
Elevii au vârste cuprinse între 4 şi 18 ani şi provin în principal din judeţele aflate în Moldova, Muntenia si Dobrogea.
Părinţii se bucură pentru copiii lor, care au posibilitatea să beneficieze de servicii educaţionale într-o instituţie specializată, să se pregătească pentru viată şi pentru o viitoare profesie într-un cadru optim, supravegheaţi de specialişti. Dar în acelaşi timp, îi aşteaptă cu nerăbdare să se întoarcă în familie, în vacanţe sau la sfârşit de săptămână.
Aproape 120 de elevi bat la uşile şcolii la fiecare început de an şi aşteaptă să-şi întâlnească colegii, fie la grădiniţă, fie la clasa specială pentru copii cu surdo-cecitate, fie la clasele de învăţământ primar sau gimnazial. Elevii parcurg curriculum-ul şcolii de masă, iar cei cu deficienţe asociate beneficiază de planuri de intervenţie personalizate. Toţi elevii beneficiază de terapii educaţionale complexe şi integrate, după amiază.
Elevii proveniţi din alte localităţi beneficiază de internat şi care are personal de supraveghere şi îngrijire a copiilor, inclusiv asistență medicală.
Înscrierea elevilor în şcoala noastră se face pe baza Orientării şcolare obţinută de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, judeţeană sau de sector, în funcţie de domiciliu.
1.4 PROFIL
Din anul școlar 2024-2025, Școala Gimnazială Specială Pentru Deficienți de Vedere , devine prin Ordin de Ministru – Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere – specializare COFETAR – PATISER.
1.4.1 Date de identificare ale unității
| Denumirea | Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere |
| Adresa | Strada AUSTRLUI, Nr.33, sector 2 |
| Telefon | 0213203363 |
| Email/web | deficienti_de_vedere@yahoo.com / www.spdv.ro |
| Nivel de învățământ | Profesional, învățământ gimnazial, primar, preșcolar |
| Limba de predare | Română |
| Număr de clase (în anul școlar 2025-2026) | 18 |
| Număr de elevi (în anul școlar 2025-2026) | 135 |
O atenție deosebită se acordă creșterii calității procesului instructiv – educativ, asigurării unui climat sănătos în educația tinerilor, implicării elevilor, părinților, cadrelor didactice și a comunității locale în activități educative extracurriculare și extrașcolare, implicării liceului în proiecte locale, naționale, internaționale, toate acestea având ca scop creșterea interesului elevilor pentru mediul educațional, reducerea abandonului şcolar/părăsirii timpurii a şcolii, cultivării excelenţei, a reducerii analfabetismului funcţional.
- Populaţie şcolară – nr. elevi – 135;
rata abandonului şcolar – 1
2. Personal didactic
- nr. cadre didactice -46
- nr. cadre didactice calificate – 42
- nr. cadre didactice titulare cu gradul I – 22
- nr. cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică/ ştiinţifică – 1
3. Personal didactic auxiliar
– secretar şef;
– administrator financiar;
– administrator de patrimoniu;
– bibliotecar;
– informatician;
– 3 infirmiere.
4.Personal administrativ
– 5 îngrijitoare
– 1 fochist
– 1 mecanic
5. Resurse materiale – nr. spaţiilor şcolare, dintre care:
– săli de clasă – 19
– cabinete –21
– laboratoare – 5
– ateliere – 1
– nr. spaţiilor sanitare – 10
Alte săli cu destinaţie specială:
– laborator de fizică – chimie
– cabinet de informatică cu calculatoare legate în reţea şi conectate la internet, xerox şi imprimantă;
– cabinet de educaţie muzicală
– sală de festivități;
– 2 cabinete medicale;
– bibliotecă cu cărți in scriere Braille;
– camera polisenzorială;
– loc de joacă amenajat in curte școlii;
– atelier de muzică dotat cu instrumente muzicale.
1.4.2 OFERTA EDUCAȚIONALĂ ȘI PLANUL DE ȘCOLARIZARE
Forma de învățământ: zi
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere are în vedere îndeplinirea îndeplinirea următoarelor obiective și asigurarea finalităților de mai jos.
Obiective:
- Însușirea cunoștințelor și calităților din sfera culturii generale;
- Dobândirea cunoștințelor și deprinderilor fundamentale corespunzătoare calificării;
- Desăvârșirea personalității adolescentului, formarea capacității de a reflecta asupra viitorului lui;
- Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente;
- Formarea unui profil moral corespunzător valorilor europene.
Finalități:
- Dobândirea certificatului de competență profesională la nivel de tehnician (nivel 3 de calificare în normativele Uniunii Europene);
- Încadrarea în câmpul muncii și exercitarea profesiei.
Oferta educaţională este adecvată contextului socio-economic în care funcţionează unitatea, dotării şi resurselor umane existente.
Principiile pe care se fundamentează oferta noastră educaţională sunt următoarele:
- facilitarea accesului elevilor la o gamă largă de oportunităţi de învăţare relevante şi de înaltă calitate;
- îndrumarea şi sprijinirea tuturor elevilor în atingerea scopurilor educaţionale;
- formarea competenţelor necesare învăţării pe parcursul întregii vieţi în scopul îmbunătăţirii abilităţilor, dezvoltării personale şi reconversiei profesionale;
- promovarea formării continue a profesorilor şi a personalului didactic auxiliar în vederea îmbunătăţirii abilităţilor şi aptitudinilor acestora;
- asigurarea unui mediu mai bine organizat, bazat pe coordonare şi cooperare care să satisfacă nevoile elevilor, comunităţii şi ale angajatorilor.
Evaluarea ofertei educaționale și a performanțelor educaționale se face pe baza indicatorilor de performanță stabiliți prin proiectul de curriculum sau prin proiectele de dezvoltare realizate în urma diferitelor forme de inspecție.
Modalități de promovare a ofertei educaționale
Pentru Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere promovarea ofertei educaționale este o preocupare permanentă. Nu este suficient ca oferta unității să fie cunoscută, ci ea trebuie să fie înțeleasă, îndeosebi de părinți și elevi. Pentru cunoașterea în comunitatea locală și în școlile gimnaziale din județ a
ofertei educaționale a Școlii Profesionale Specială pentru Deficienți de Vedere s-a aplicat următoarea strategie:
Obiective specifice pentru promovarea ofertei educaționale:
1. Informarea publicului/ comunității cu privire la activitatea liceului.
2. Informarea părinților și elevilor cu privire la specificul liceului și oferta educațională.
Strategia de promovare a fost construită pe două direcții, și anume:
A) promovare indirectă, prin:
- articole în presa scrisă, unde unitatea și-a făcut cunoscute strategiile de derulare și dezvoltare a ofertei educaționale;
- prin intermediul mediului online: site-ul liceului, pagina Facebook a unității, alte portale.
B) promovare directă, prin:
- participări la „Târgul ofertelor educaţionale”;
- participarea elevilor la activitățile cultural-artistice și sportive derulate cu și a competițiilor sportive găzduite de unitatea de învățământ.
În paralel, promovarea unității se realizează prin activitățile deosebite în care elevii și profesorii noștri s-au implicat în cadrul unor parteneriate educaționale. Trebuie menținute și perfecționate aspectele prin care unitatea a obținut recunoașterea la nivel local și județean, printre acestea putând fi remarcate:
- calificări profesionale atractive și solicitate în piața muncii;
- calitatea serviciilor educaționale;
- competența cadrelor didactice;
- gradul de satisfacție a beneficiarilor;
- cadrul ambiental;
1.5 ANALIZA REZULTATELOR
Populaţia şcolară este mult în scădere de la an , unitatea noastră şcolară s-a orientat spre domenii de formare profesională care să-i asigure continuitatea, dar şi satisfacerea cerinţelor de calificare.
Parteneriate educaționale ale Școlii Profesionale Specială pentru Deficienți de Vedere cu instituții locale :ASOCIAȚIA CLIMB AGAIN , C.S. OLIMPIA, MUZEUL ANTIPA, ASOCIAȚIA TAXIUL CU BOMBOANE, CLUB LIONS, ETC.
Parteneriate cu agenți economici în vederea efectuării practicii
| Domeniul de formare profesională | Clasa/An de studii | Calificarea | Denumirea completă a partenerului de practică cu care esteîncheiată convenţie de practică | Nr. de elevi pentru care s-au încheiat contracte cadru / de parteneriat cu agentul economic / instituția publică parteneră |
| ALIMENTAȚIE PUBLICĂ | IX /I | COFETAR-PATISER | S.C. DENISS DEEA | 10 |
| ALIMENTAȚIE PUBLICĂ | X /I I | COFETAR-PATISER | S.C. DENISS DEEA | 13 |
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere:
- formează şi dezvoltă competenţe profesionale şi sociale ale elevilor pentru o cât mai bună integrare pe piața muncii;
- dezvoltă atitudini pozitive faţă de meseria aleasă dar și autonomia personală şi socială;
- formează şi dezvoltă profilul moral al elevilor prin numeroasele activități de consiliere, activități extrașcolare și extracurriculare.
- asigură un climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru elevii.
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere, prin activitățile sale instructiv-educative contribuie la:
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale la nivelul maxim al potenţialului individual;
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice;
- formarea şi dezvoltarea independenţei personale şi sociale;
- educaţie etică, estetică şi formarea capacităţii de apreciere a valorilor culturale naţionale şi universale;
- instrucţie şi educaţie de tip formal şi informal;
- abilitatea de a se autodezvolta şi autoforma pe parcursul vieţii;
- consiliererea elevilor în privința integrării pe piața muncii.
1.6 CONTEXTUL NAȚIONAL
1.6.1 Priorități la nivel național
Proiecţiile realizate de Institutul Naţional de Statistică cu privire la evoluţia cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile din învăţământul profesional şi tehnic să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare.
Noul sistem de învăţământ profesional şi tehnic din România trebuie sa răspundă următoarelor priorităţi naționale:
- Învăţarea centrată pe elev;
- Parteneriatul cu întreprinderile;
- Dezvoltare de curriculum;
- Dezvoltare de standarde;
- Formarea continuă a personalului;
- Asigurarea calităţii ;
- Orientarea şi consilierea;
- Sistemul informaţional;
- Modernizarea bazei materiale;
- Management educaţional;
- Şanse egale;
- Utilizarea tehnologiei informatice în predare;
- Elevii cu nevoi speciale;
- Zone dezavantajate;
- Formarea continuă a adulţilor;
- Integrarea europeană;
- Cultivarea excelenţei, reducerea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional.
Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:
- Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România;
- Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente;
- Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă;
- Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor sociale;
- Realizarea echităţii în educaţie;
- Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor;
- Obţinerea rezultatelor optime ale învăţării, cultivarea excelenţei, reducerea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional.
Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnic
Sistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. Învăţământul tehnologic este monitorizat şi evaluat anul prin C.A., echipa de management şi periodic de A.R.A.C.I.P.
În momentul de faţă preocuparea de bază în învăţământul preuniversitar românesc o constituie analiza rezultatelor implementării reformei prin prisma menţinerii unui echilibru între cererea de forţă de muncă şi oferta de personal calificat pe diversele trepte ale învăţământului, astfel încât să rămână deschisă posibilitatea recalificării rapide, în funcţie de dinamica economică locală şi zonală.
Direcţiile strategice ale educaţiei şi formării profesionale sunt:
- adaptarea educaţiei şi formării profesionale la cerinţele societăţii şi ale pieţei forţei de muncă;
- asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu standardele europene, prin preluarea la nivel naţional a competenţelor cheie promovate la nivelul UE, dar şi potenţarea tradiţiilor valoroase ale educaţiei românesti;
- descentralizarea şi creşterea gradului de autonomie a sistemului educativ;
- reforma educaţiei timpurii;
- asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională (construirea de campusuri şcolare, asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural, licee tehnologice pentru o paletă extinsă de specializări, informatizarea tuturor şcolilor din mediul rural, modernizarea învăţământului profesional şi tehnic în mediul rural).
1.6.2 Priorităţi și obiective la nivel regional și local
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedereeste situat în regiunea sudică României.
Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social.
Prin urmare ÎPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia. Strategia naţională pentru educaţie este realizată într-un cadru naţional de planificare aflat pe patru niveluri: la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei, la nivel regional prin Planurile Regionale de Acţiune pentru Învățământul Profesional şi Tehnic (PRAI), Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PLAI) la nivel judeţean, iar la nivelul şcolilor prin Planurile de Acţiune ale Şcolilor (PAS).
PLAI stabileşte:
- măsuri integrate de educaţie şi formare profesională;
- îmbunătăţirea corelării ofertei învăţământului profesional şi tehnic cu nevoile de dezvoltare economico-socială;
- o analiză a contextului judeţean comparativ cu cel regional;
- ţinte, priorităţi şi acţiuni pentru dezvoltarea ÎPT;
- contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional;
- furnizează un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a planurilor strategice ale şcolilor;
- facilitează luarea deciziilor privind restructurarea reţelei ÎPT şi orientează finanţarea pentru investiţii specifice.
PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi a programelor vizând:
- calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică la nivel de judeţ, structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare;
- măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare;
- planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT;
- măsuri complementare de formare profesională continuă;
- măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea integrării lor în sistemul general de educaţie;
- măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculum-ului în dezvoltare locală;
- măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice.
Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă își păstrează încă un grad mare de relativitate. Se recomandă ca fiind necesară o monitorizare atentă în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii.
PRIORITATEA 1 – ARMONIZAREA OFERTEI IPT CU PIAŢA MUNCII
OBIECTIV:
Corelarea ofertei IPT cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
- Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi;
- Actualizarea anuală a PAS pe baza informaţiilor privind cerinţele pieţei muncii;
- Proiectarea planurilor de şcolarizare luând în considerare concluziile şi recomandările din PRAI/PLAI;
- Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe, în conformitate cu nevolile de calificare identificate la nivel local, judeţean, regional.
PRIORITATEA 2 – ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL TINERILOR DIN REGIUNE.
OBIECTIV:
Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
- Identificarea cauzelor care conduc la fenomenul de părăsire timpurie școlii;
- Dezvoltarea de programe şi proiecte pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
- Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia din zonele rurale, minorităţi etnice, elevi cu CES”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, programe de sprijin material
- Dotarea cu mijloace moderne de învăţămant, cu reţele de informare şi comunicare, dotarea corespunzătoare a bibliotecii;
- Furnizarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară şi profesională în scopul formării tinerilor în spiritul educaţiei permanente;
- Asigurarea calităţii serviciilor de sprijin educaţional personalizat pentru copiii cu CES, orientare şcolară şi consiliere profesională.
PRIORITATEA 3 – DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE
OBIECTIV:
Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
- Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice, mărirea numărului de programe de formare prin autorizarea de noi meserii, solicitate de agenţii economici;
- Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice.
PRIORITATEA 4 – EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE
OBIECTIV:
Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel regional.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
- Dezvoltarea de parteneriate pentru desfășurarea practicii elevilor din învățământul profesional de 4 ani;
- Monitorizarea parteneriatului social prin actualizarea anuală a hărţii parteneriatului.
PRIORITATEA 5 – FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE
OBIECTIV:
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
- Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continua;
- Promovarea de programe pentru formarea profesională continuă a cadrelor didactice;
- Promovarea de parteneriate pentru asigurarea participării cadrelor didactice la stagii de formare în întreprinderi.
PRIORITATEA 6 – EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR
OBIECTIV:
Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
-Dezvoltarea de programe de orientare şi consiliere profesională prin acţiuni comune ale unității, alte ONG-uri şi firme specializate;
-Promovarea de proiecte pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională
elevil
PARTEA A II-A – ANALIZA NEVOILOR
2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN
2.1.1 Analiza economică
Economia României a parcurs mai multe cicluri economice caracterizate de perioade de avânt și perioade de descreștere sau recesiune. Structurile economice, toate ramurile de activitate economică, au cunoscut transformări importante pe fondul acțiunilor întreprinse de autorități de restructurare, privatizare, modernizare dar și sub acțiunile forțelor pieței care au condus la dezvoltarea accentuată a unor sectoare sau ramuri economice dar și la restrângerea activității sau chiar dispariția unor actori din viața economică.
Transformarea socială, economică şi politică, componente caracteristice perioadei de tranziţie şi trecerii la economia de piaţă, au produs o serie de schimbări în structura pieţei forţei de muncă, cu consecinţe majore atât în domeniul social, cât şi în cel economic.
În acest context, implicațiile pentru ÎPT sunt:
- Investiții în resursa umană și formarea profesională a cadrelor didactice în noile tehnologii pentru dobândirea de noi competențe și abilități cerute de piața muncii: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor;
- Planul de școlarizare care să reflecte prioritățile economice pe cele două componente de bază ale pieței muncii: dezvoltarea antreprenoriatului și dezvoltarea calificșrilor (pregătirea tehnologică modernă/meseriile viitorului);
- Necesitatea creșterii nivelului de calificare și asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale, solide;
- Realizarea de CDL conform cerințelor agenților economici.
2.1.2 Structura demografică cu piaţa muncii în județul Bucureşti
Populația reprezintă un element esențial al devenirii umane. De mărimea, dar și de calitatea populației depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spațiu social.
Caracteristicile demografice (natalitatea, mortalitatea, migraţia, structura populației pe diverse categorii) au un puternic impact social, economic, politic şi cultural, constituind o parte esenţială în analiza şi dezvoltarea politicilor publice.
Evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă într-o structură matriceală, realizată ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN.
Forța de muncă în Bucureşti
Economia românească a cunoscut în ultimele două decenii transformări structurale profunde cu efecte extrem de puternice în plan social. Procesul de restructurare a schimbat radical configurația economică a societății românești. Economia de piață concurențială a facut să se restrângă, uneori până la dispariție, ramuri care, în trecut aveau pondere importantă, cum ar fi industria minieră, siderurgică, metalurgică, industria constructoare de mașini. Aceste ramuri s-au situat în permanență în afara economiei concurențiale neputând supraviețui decât cu prețul unor imense redistribuiri pe seama banului public sau a consumatorilor publici și privați. Restrângerea activităților în ramurile pe care le-am amintit, a avut, ca o consecință indirectă, dispariția unui mare număr de locuri de muncă și eliberarea masivă de forță de muncă, îndeosebi în a doua jumătate a deceniului trecut.
Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei conturează realitatea „dură” a unei pieţe a muncii marcate de şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, şansele absolvenţilor IPT pe piaţa muncii sunt condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative:
- Ocuparea locurilor noi de muncă care vor fi create prin creşterea economică;
- Înlocuirea celor care se pensionează (cererea înlocuită);
- Pregătirea continuă astfel încât să se poată prelua oricând locul celor slab calificaţi, împinşi în şomaj sau spre alte ocupaţii (cerere substituită);
- Cererea şi administrarea propriului loc de muncă.
Piaţa muncii din Bucureşti a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante, dar creşterea şomajului de lungă durată, precum şi creşterea populaţiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evoluţiei resurselor de muncă (scăderea natalităţii, creşterea populaţiei inactive, migraţia externă), a fost însoţit de efecte economice cum ar fi restructurarea economică, recesiunea, care au accentuat migraţia urban-rural şi ocuparea în agricultura de subzistenţă.
2.1.3 Analiza structurii pieţei muncii în raport cu sistemul educaţional în Bucureşti
Principalele constatări la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru ruta progresivă -Bucureşti
Profilul dominant al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, industrie textilă şi pielărie, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie publică, fabricarea produselor din lemn, electromecanică, industrie alimentară.
Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii şi lucrări publice, turism şi alimentaţie publică, estetică şi igiena corpului omenesc – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă – şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare – atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor.
Industria alimentară: scad locurile de muncă, concomitent cu scăderea numărului de şomeri în domeniu. Se prefigurează chiar un deficit de forţă de muncă, în special pentru ocupaţiile din domeniul procesării cărnii, al prelucrării produselor lactate şi în cel al panificaţiei.
Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante şi de şomeri. Raportul locuri de muncă – şomeri rămâne puternic deficitar, cu tendinţă de ameliorare.
Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic înregistrează – la nivel regional şi majoritatea judeţelor – o tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri, care se îndreaptă către o echilibrare. Raportul locurilor de muncă-şomeri rămâne însă deficitar (cu tendinţă evidentă de ameliorare).
Industria textilă şi a pielăriei pare să se confrunte cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă în evidentă cădere şi şomaj în palier, cu tendinţa de echilibrare a balanţei locuri vacante-şomaj în majoritatea judeţelor.
Fabricarea produselor din lemn cunoaşte o evoluţie, caracterizată prin creşterea moderată a locurilor de muncă în paralel cu scăderea şomajului, rezultând pentru ultimul an de interval o tendinţă de echilibrare.
Electronica şi automatizările, cunosc o balanţă locuri de muncă-şomaj puternic negativă, decalajul numeric fiind foarte mare.
Domeniul materialelor de construcţii, cunoaşte o evoluţie fluctuantă, reuşindu-se totuşi spre finalul intervalului analizat, o echilibrare aproape perfectă a balanţei locurilor de muncă-şomeri, fiecare din aceste două categorii fiind în scădere. Sesizăm totuşi faptul că numărul de înregistrări în şomaj al absolvenţilor din aceste categorii este foarte mic.
O altă caracteristică a pieţei muncii este reprezentată de calitatea resurselor umane şi, respectiv, calitatea serviciilor de pregătire profesională în concordanţă cu evoluţia necesităţilor pieţei muncii. Evoluţia sistemului de învăţământ la nivel regional este un indicator de calitate pentru piaţa muncii corespondentă regiunii analizate.
Importanţa calităţii resurselor umane în consolidarea cantitativă şi calitativă a pieţei muncii reprezintă punctul de plecare pentru o dezvoltare economică pe termen lung, sustenabilă. Caracterizarea pieţei muncii, şi în extensie a economiei, printr-o structură solidă, bazată atât pe competitivitate, avantaj comparativ cât, incluziune socială şi învăţare pe tot parcursul vieţii reprezintă o strategie cu efecte pozitive pe termen lung.
Concluziile rezultate din analiza indicatorilor de piața muncii la nivel regional şi local trebuie să se reflecte și în adaptarea sistemului de educație și formare profesională în sprijinul unei mai bune corelări a ofertei educaționale cu cerințele angajatorilor, prin:
- anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;
- intensificarea acţiunilor de informare, orientare şi consiliere a elevilor privind cariera;
- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi;
- îmbunătățirea calității și relevanței programelor de educație și formare profesională și a celor de FPC pentru piața muncii;
- îmbunătăţirea nivelului de calificare a tinerilor prin participarea la programe de formare personalizată/stagii;
- certificarea competențelor obținute în context formal, non-formal sau informal;
- susținerea reconversiei profesionale în funcţie de nevoile pieţei muncii;
- încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin furnizarea de servicii de consiliere şi formare pentru crearea de întreprinderi, precum şi programe de tutorat/mentorat pentru creşterea şi consolidarea afacerilor;
- sprijin pentru reîntoarcere în sistemul de educație a tinerilor care au părăsit acest sistem;
- încurajarea participării angajatorilor la dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii ale viitorilor absolvenți, cu accent special pe asigurarea competențelor de bază și transversale, dar și pentru dezvoltarea acelor competențe necesare în sectoarele economice cu potențial competitiv /domeniile de specializare inteligentă;
- consolidarea parteneriatelor cu agenţii economici, cu AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar;
- formarea profesională a profesorilor, a formatorilor și a tutorilor, în scopul dezvoltării și furnizării unor programe relevante de învățare la locul de muncă;
- dezvoltarea și implementarea de programe de formare în sistem partenerial cu mediul de afaceri.
2.1.4 Descrierea grupurilor de interes
Învăţământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învăţământ, operatorul economic şi elev.
Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare pentru învățământul special:
- învăţământ profesional, cu durata de 4 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învăţământului secundar superior, pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de învăţământ şi operatorii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;
În învăţământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de specialitate pentru obţinerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de certificare. Absolvenţii care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
Într-o accepţiune generală, în jurul şcolii se formează grupuri de interese. Principalele grupuri de interese, a căror poziţie şi evoluţie poate fi evidenţiată, sunt centrate pe:
- elevi;
- părinţi;
- comunitate locală.
Din studiile realizate pe această temă se desprind următoarele concluzii:
- Elevii au așteptări de la Scoala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere:
- ca prin educaţie să poată dobândi un statut în comunitate;
- un curriculum şcolar cât mai puţin încărcat, ţintit pe deprinderile şi dezvoltarea aptitudinilor necesare în specializarea urmată;
- condiţii cât mai bune de învăţare.
- Școala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere solicită de la elevi:
- să fie receptivi, să manifeste interes si să-si dezvolte personalitatea;
- să cunoască şi să respecte regulamentul şcolar;
- să facă cunoscut numele liceului în momentul atingerii performanţei.
- Părinţii asteaptă de la Școala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere:
- să le fie respectate opţiunile;
- să-i pregătească pe elevii pentru inserţie socială;
- unitatea de învățământ să găsească şi să adopte coordonanţele personalităţii fiecărui elev şi să acţioneze în direcţia realizării lor;
- Școala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere solicită de la părinţi:
- colaborare;
- sprijin;
- receptivitate;
- implicare în rezolvarea problemelor liceului.
- Comunitatea asteaptă de la Scoala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere:
- cetăţeni educaţi, adaptaţi şi adaptabili;
- receptivitate la nevoile sale;
- recunoaşterea efortului depus a valorii personale, aprecierea efortului suplimentar;
- ambianţă pozitivă de înţelegere şi respect.
- Școala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere asteaptă de la comunitatea locală:
- implicare şi receptivitate în realizarea obiectivelor liceului;
- recunoasterea importanţei unității în viaţa comunităţii;
- popularizarea rezultatelor bune.
2.1.5 Analiza mediului extern – Analiza P.E.S.T.E
Când ne referim la mediul extern, avem în vedere următorii factori: policiti, economici, sociali, tehnologici și ecologici.
Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile economice şi culturale ale Uniunii Europene.
Obiectivul prioritar al procesului de reformă traversat de învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar îl reprezintă realizarea formării profesionale la nivelul celei din ţările Uniunii Europene, adaptată la cerinţele unei societăţi democratice, în concordanță cu evoluţia pieţei muncii din România.
Factori politici
- Procesul de armonizare după integrare;
- Fenomenul de descentralizare;
- Apropierea şcolii de comunitate, prin adoptarea unor politici corespunzătoare în administraţie şi finanţare;
- Deplasarea interesului de la control la evaluare şi consiliere;
- Liberalizarea unor sectoare, practici şi domenii, în general (piaţa manualelor, piaţa programelor de formare, etc.);
- Adaptarea sistemului românesc de învăţământ la standardele europene.
Oferta politică a Guvernului României în domeniul educaţiei este concentrată în jurul următoarelor obiective:
- Apropierea unității de învățământ de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ;
- Deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;
- Liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);
- Existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;
- Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
- Sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene – programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte;
- Finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi;
- Existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;
- Politici integratoare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și elevilor aparținând categoriilor defavorizate;
- Existența Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), cu finanțare din Planul Național pentru Redresare și Reziliență pentru sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar, existența Programului „Învăţare remedială”, destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competenţelor-cheie, celor care se încadrează în risc de abandon şcolar şi/sau părăsire timpurie a şcolii şi copiilor români veniţi din afara graniţelor ţării;
- Adoptarea Strategiei Naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030.
Noile programe şcolare facilitează aplicarea unor metode moderne, astfel structurate încât interesul să se focalizeze pe elevi. Ativităţile educative desfăşurate cu elevii au ca scop realizarea idealului educaţional întemeiat pe valorile democratice şi pe tradiţiile umaniste, dar ţinând cont şi de aspiraţiile societăţii româneşti și activitățile școlare și extrașcolare stimulează şi cultivă demnitatea, spiritul toleranţei şi schimbul liber de opinii.
Nevoile interne ale unității din punct de vedere al politicii educaţionale se concretizează în:
- asigurarea calităţii educaţiei – o cerinţă imperativă a timpului pe care îl trăim;
- promovarea ofertei educaţionale a liceului ţinând cont de realităţile economice şi nevoile comunităţii locale;
- proiectarea unei imagini pozitive a unității realizată printr-o publicitate constant şi coerent susţinută;
- recunoaşterea publică a meritelor şi recompensarea elevilor care au obţinut premii în cadrul concursurilor școlare și extrașcolare, de cultură generală și tehnică;
- atragerea administrației publice locale în vederea dezvoltǎrii;
- acţiuni pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii sau programe de calificare profesională şi prin care se urmăreşte asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării, cultivării excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii analfabetismului funcţional.
Factori economici
- Valoarea procentului alocat învăţământului din PIB;
- Posibilitatea atragerii unor fonduri nerambursabile;
- Descentralizarea mecanismelor financiare;
- Finanţarea unității prin donații și sponsorizări;
- Apropierea dintre şcoală, mediu economic şi de afaceri;
- Orientarea spre o cultură a proiectelor interne şi internaţionale.
Analiza economică a mediului extern relevă următoarele aspecte:
- Nevoile şcolilor au fost multă vreme neglijate, dar prin trecerea instituţiilor de învăţământ în grija Consiliului Local, fondurile alocate pentru satisfacerea nevoilor acestora s-au îmbunătăţit considerabil;
- Primăria alocă fonduri pentru întreţinerea şi repararea clădirilor, pentru consolidarea, precum şi pentru modernizarea acestora;
- Descentralizarea sistemului de învăţământ înseamnă implicit şi creşterea influenţei comunităţii locale asupra unităţilor şcolare: unitatea îşi va elabora oferta educaţională pe baza nevoilor şi a cererii de educaţie exprimată de comunitate;
- Atragerea agenţilor economici în formarea iniţială a forţei de muncă prin încheierea parteneriatelor cu scopul de a asigura locuri de muncă după ce elevii termină pregătirea profesională în cadrul unității;
- Instruirea practică se face la agenţii economici cu care s-au încheiat convenţii de parteneriat.
- Analiza economică a mediului intern aduce în prim plan realizarea resurselor extrabugetare prin:
- Realizarea contractelor de parteneriat cu agenţii economici care manifestă interes în direcţia dezvoltării resurselor umane;
- Organizarea cursurilor de reconversie profesională.
Factori sociali
- Fluctuaţii demografice;
- Modificări pe piaţa muncii şi sistemul de absorbţie profesională;
- Schimbări privind aşteptările comunităţii faţa de şcoală;
- Cerere crescândă pentru învăţarea adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii;
- Parteneriat social în creştere;
- Întărirea rolului societăţii civile.
Analiza contextului social pune în evidenţă următoarele aspecte:
- Diversitatea mediilor familiale din care provin elevii;
- Poziţii diferite faţă de problematica educaţiei, existând şi grupuri de interes care nu receptează scoala ca pe un adevărat mijloc de promovare socială, nu investesc în viitorul copiilor lor;
- Rata ridicată a șomajului;
- Posibilităţile de găsire de noi locuri de muncă este limitată la societăţile noi înfiinţate;
- Un număr mare de familii au plecat la muncă în străinătate;
- Eforturile unității şi ale comunităţii se îndreaptă pentru sprijinirea elevilor cu situaţii materiale deficitare în vederea evitării pericolului de abandon şcolar;
- Potenţialul economic scăzut al familiilor din care provin elevii
Analizând din punct de vedere social colectivul de cadre didactice din unitate se relevă următoarele:
- Profesorii trebuie să fie motivaţi, trebuie reclădită demnitatea dascălului începând cu plasarea substanţial ameliorată în grila de salarizare, continuând cu reconstituirea timpului pentru lectură, pregătire profesională şi încheind cu accesul la modalităţile moderne de formare continuă;
- Se constată o instabilitate pe post a personalului didactic tânăr;
- Relaţiile interumane din liceu sunt în general bune; climatul în unitate este benefic colaborării, lucrului în echipă.
Factori tehnologici
- Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare;
- Generalizarea unor practici educaţionale inovatoare;
- Redimensionarea sistemului de formare profesională iniţială a cadrelor didactice;
- Disponibilitate redusă a agenţilor economici față de transferul de tehnologie în vederea modernizării dotărilor.
Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a eficientizării procesului de învăţământ. Forma cea mai importantă a contextului tehnologic o reprezintă tehnologia informatică
Se pot contura următoarele observaţii:
- Informatizarea unității este foarte bună: există cabinete de informatică dotate cu calculatoare performante, conectare la conexiune Internet de mare viteză, dar mişcarea rapidă din industria IT nu ne permite racordarea permanentă la noutăţile apărute în domeniu;
- Internetul cu posibilităţile sale de informare multiple este utilizat în unitate pentru informare şi documentare;
- Utilizarea sistemului informatizat permite desfăşurarea lecţiilor interactive ceea ce se reflectă în centrarea demersului didactic pe elev ca factor direct implicat în procesul de predare – învăţare;
- Predarea interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: laptop, videoproiector, table interactive.
Factori ecologici
- Activitatea unității nu afectează mediul;
- Educarea tinerilor în spirit responsabil, prin discipline de studiu/module și activități școlare și extrașcolare tematice;
- Există proiecte de educaţie ecologică care se derulează la nivel de localitate şi la care participă şi elevii şcolilor.
Educației pentru mediu i se cuvine un rol foarte important, în condițiile în care spaţiu este afectat în permanenţă de poluare.
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt probleme cu care ne confruntăm la nivel național și internațional. Schimbările climatice constituie provocări majore, care vor marca generațiile viitoare. Abordarea acestora trebuie să aibă în vedere schimbări radicale atât la nivel economic, cât și la nivel social. Educația este unul din pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, prin schimbarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii și a resurselor, fiind recunoscut faptul că educația pentru climă joacă un rol fundamental în adaptarea comportamentală și mentală a societății la schimbările climatice.
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vederepromovează educația pentru mediu prin desfășurarea activităților în cadrul Programului „Săptămâna verde”, prin dezvoltarea unui plan de mentenanță sustenabilă a unității, prin intermedierea de sponsorizări sau colaborări cu specialiști, prin dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri de mediu pentru proiecte comune.
2.1.6 Concluzii din analiza învățământului profesionl și tehnic
Fluctuaţia ratei de ocupare, rata şomajului, şomajul ridicat al şomerilor tineri direcţionează sistemul ÎPT către:
- anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;
- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, învăţarea pe parcursul vieţii;
- implicarea în programe active pentru ocuparea forţei de muncă, oferirea unor noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii;
- parteneriate active cu agenţii economici, AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii;
- planificarea pe termen lung a ofertei de calificare;
- planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora;
- măsuri sistematice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului;
- disponibilitatea la schimbare şi la mobilitate profesională;
- capacitatea de comunicare;
- abilităţi antreprenoriale;
- crearea şi administrarea profilului de muncă.
Resurse umane
Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din datele furnizate de Inspectoratul Școlar a vizat următoarele aspecte:
- concordanţa dintre specializările cadrelor didactice şi tendinţele pe termen lung a calificărilor relevante în regiune, cadre didactice cu a doua specializare;
- analiza specializărilor pe grupe de vârstă, specializări excedente şi deficitare;
- se observă o scădere a numărului de cadre didactice tehnice și in special a maiștrilor instructori.
- această analiză ne oferă date precise pentru formarea continuă a cadrelor didactice. Este necesară optimizarea calificării acestora și construirea unei oferte educaționale moderne și diversificate centrată atât pe nevoile de dezvoltare ale elevilor, cât și pe nevoile specifice comunității locale, care să corespundă standardelor naționale de calitate. De asemenea, cadrele didactice au nevoie de stimulare și sprijin în construirea unei oferte educaționale care să fie în concordanță cu cerințele pieții muncii;
- programele/stagiile de formare ale cadrelor didactice realizate în colaborare cu agenți economici sunt încă insuficient dezvoltate.
Se impune planificarea unor măsuri vizând ajustarea ofertei educaționale în raport cu nevoile de calificări pe termen lung, asigurarea accesului la educație și formarea profesională, precum și optimizarea resurselor, toate acestea fiind monitorizate de Inspectoratul Școlar.
Resurse materiale şi condiţii de învăţare
Analiza datelor furnizate de Inspectoratul Școlar relevă următoarele aspecte:
- majoritatea unităţilor şcolare ÎPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare, ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);
- constatările privind situaţia bazei materiale din ÎPT, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţă, igienă şi confort a elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev, conduc la necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică. Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu, atât din mediul urban cât şi din mediul rural;
- sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzătoare în unităţile de învăţământ prin accesarea fondurilor de dezvoltare;
- este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Erasmus + şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi completarea bazei materiale;
- deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional;
- accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din mediul rural.;
- având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperi cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă.
Asigurarea calităţii în ÎPT
În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat pentru toate unităţile de învăţământ. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea unității, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii.
Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.
Concluzii desprinse:
- Pentru a sprijini dezvoltarea învățământului profesional și tehnic este necesară creșterea preocupării unității de învățământ de diversificare a surselor de finanțare prin atragerea de resurse extrabugetare, prin desfășurarea de activități de atragere de fonduri de la nivel comunitar, prin proiecte de parteneriat cu agenții economici și prin accesarea fondurilor structurale care să contribuie la creșterea calității procesului educațional.
- Pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie luate măsuri în ceea ce privește actualizarea competențelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii și schimbările organizaționale din mediul economic. De asemenea, trebuie avute în vedere și competențele metodice și cele aferente noilor calificări cerute pe piața muncii.
- Introducerea unor măsuri specifice de susținere și motivare, întărirea intrărilor în sistem, autonomie instituțională completă în definirea normei didactice și de cercetare, facilitarea și impulsionarea procesului de perfecționare de-a lungul carierei profesionale.
- Elaborarea unui program la nivel național care să includă măsuri la toate nivelurile: administrativ- managerial, al formării și dezvoltării profesionale, al promovării, al condițiilor și relațiilor de muncă, al profesionalizării carierei didactice.
- Pentru a beneficia de sisteme de educație și formare de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaționale și de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente școlare și tehnologia informației și comunicațiilor.
- Sunt necesare investiții în resurse materiale și umane pentru a transforma unitatea în adevarat centru comunitar de învățare.
- Întărirea capacității manageriale nu numai la nivelul unității, ci și al autorităților locale, deoarece fără o pregatire adecvată a autorităților și dezvoltarea unor departamente bine pregatite pentru problematica educațională, nu putem vorbi de o bună funcționare în sistemul descentralizat.
- Consolidarea autonomiei unității de învățământ, prin accelerarea procesului de descentralizare, cu stabilirea unor competențe clare legate de managementul integrat al resurselor umane, precum și de managementul financiar.
- Dezvoltarea unui sistem corespunzător de informare, consiliere și orientare, integrat și corespunzător, pentru potențialii beneficiari de învățare de toate vârstele și din toate mediile și creșterea gradului de acoperire și a calității serviciilor de orientare și consiliere cu privire la numarul de ore de consiliere/elev, numarul de elevi testați aptitudinal și consiliați pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
- Asigurarea accesului și a participarii la educație/servicii educaționale de calitate pentru toți în special pentru elevii din mediul rural și pentru cei proveniți din medii dezavantajate.
- Asigurarea dezvoltării competențelor cheie ca parte integrantă a tuturor proceselor de învățare Ameliorarea proceselor de predare învățare prin redefinirea standardelor educaționale și promovarea instruirii centrate pe elev, cât și promovarea excelenței.
- Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserției absolvenților prin încheierea de protocoale de colaborare între Inspectoratul Școalr și AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserției absolvenților prin parteneriatul Inspectoratul Școlar-AJOFM, realizarea de proiecte privind inserția absolvenților, compatibilizarea datelor din șomaj cu noile trasee și finalități ale sistemului de educație și formare profesională. De asemenea, sunt necesare realizarea periodic a unor sondaje în rândul absolvenților și a angajatorilor care să vizeze inserția profesională, gradul de utilizare a competențelor și alte informații utile privind finalitățile sistemului de educație și formare profesională
2.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedereoferă condiții egale de acces la programele de învățare și sprijină toți elevii, acestora fiindu-le puse la dispoziție informații și îndrumări despre toate programele de învățare existente.
Toată unitatea de învățământ este preocupată de îmbunătăţirea continuă a calităţii programelor de învăţare, Elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare – învăţare. Se ţine cont de nevoile speciale ale elevilor, se proiectează strategii de intervenţie şi activităţi de sprijin pentru elevii care au dificultăţi de învăţare.
Predarea şi învăţarea
În anul şcolar trecut toate cadrele didactice din unitate, au realizat o proiectare didactică corespunzătoare, conformă cu cerinţele noi impuse de aplicare a curriculumului, prin aceasta urmărindu-se realizarea unui învăţământ formativ, eficient, centrat pe elev, aplicarea unor metode activ participative, crearea de competenţe profesionale specifice meseriei.
În actul de predare însă se impune o schimbare a raportului dintre informativ şi formativ, o reconsiderare a tehnicilor şi metodelor de învăţare şi evaluare, o pregătire continuă şi temeinică, o mobilitate mai mare în stabilirea obiectivelor şi strategiilor.
Din analiza datelor statistice, se observă că în ciuda eforturilor majorităţii cadrelor didactice de a proiecta şi desfăşura activităţi didactice într-o viziune modernă cu accent pe formarea capacităţii intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a deprinderilor practice, rezultatele nu sunt cele dorite. Putem exemplifica prin mediile realizate
Resurse materiale și resurse didactice
oferta educaţională a şcolii a fost stabilită de Consiliul de Administraţie al unității. La stabilirea ofertei şcolare s-a avut în vedere solicitările părinţilor şi elevilor din anii terminali.
Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedereoferă elevilor săi condiţii excelente de studiu şi recreere, asigurând săli de clasă, cabinete şi laboratoare şcolare spaţioase, dotate cu mobilier nou şi mijloace de învăţământ moderne, necesare realizării unui învăţământ de calitate.
Rezultatele elevilor
În ultimii ani, Scoala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere a înregistrat creşteri considerabile privind procentul de promovabilitate şi o creştere a calităţii procesului instructiv educativ prin mărirea ponderii mediilor generale.
Resursele umane
Unitatea şcolară beneficiază de un corp profesoral bine pregătit,închegat şi preocupat de dezvoltarea personală şi profesională a fiecărui cursant, formarea competenţelor necesare pentru o participare susţinută la dezvoltarea societăţii cunoaşterii şi în România.
Colectivele de catedră sunt echilibrate ca nivel de experienţă. Valoarea profesională a cadrelor didactice este consecinţa dorinţei continue de perfecţionare, concretizată în interesul deosebit în obţinerea gradelor didactice superioare, absolvirea a numeroase cursuri de perfecţionare organizate de Casa Corpului Didactic, centre de formare, dar şi a cursurilor postuniversitare de master, studii aprofundate, doctorat.
Multe cadre didactice a participat cu lucrări la sesiuni metodico-științifice de comunicări, simpozioane județene și naționale.
Elevii pregătiți de profesorii au obținut premii importante la concursurile județene, regionale, naționale și internaționale.
Consilierea și orientarea oferită elevilor
Din analiza rezultatului sondajelor efectuate privind opțiunile elevilor, se constată că se mențin procente ridicate în opțiunile elevilor pentru liceul teoretic, urmat de liceul tehnologic, învățământul profesional neprezentând interes ridicat pentru elevi.
Referitor la informarea elevilor, Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedereare propria politică de promovare a imaginii unității, prin prezentarea ofertei de școlarizare la „Târgul ofertelor educaționale”, în cadrul lectoratelor cu părinții, prin mass – media, prin publicitate la posturile locale de televiziune.
Consilierea si orientarea elevilor se asigură în mod permanent de către profesorii diriginți, implicand în acest sens parteneri externi ca: agenți economici, universități, fundații, ONG–uri. Se desfașoară în acest sens mese rotunde, vizite în unitați economice sau universități cu ocazia „Zilei porților deschise”, programe de parteneriat.
Parteneriate și colaborări
Bazându-ne pe faptul că o meserie nu se învață numai în clasă, în atelierele și laboratoarele unității, am urmărit în permanență colaborări serioase cu diferiți operatori economici, pentru a putea desfășura instruirea practică în condiții optime, pentru a-i obișnui pe elevi cu fluxurile tehnologice, pentru a le oferi acestora șansa de a putea să se angajeze mai ușor la absolvirea școlii. Ne sprijină în aceasta direcție
S.C. DENISS DEEA
Parteneriatele cu angajatorii sunt realizate pe baza convențiilor și protocoalelor de colaborare.
De asemenea, colaborarea cu agenții economici se extinde și la alte activități precum: contracte pentru școlarizarea în anumite calificări, proiecte comune în folosul comunității, sponsorizări etc.
2.3 ANALIZA SWOT
Ca tehnică managerială pentru realizarea diagnozei mediului intern s-a utilizat analiza SWOT (de identificare a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor). Sursele de informare consultate au fost rezultatele la examene – concursuri şcolare, rezultatele la concursuri şi activităţi extraşcolare, planul de activitate al unităţii şcolare, situaţia elevilor după absolvire, analiza obiectelor opţionale din CDL, scheme orare ale liceului, orarul activităţilor extracurriculare, proiectele disciplinelor din CDL, discuţii cu elevii, părinţii, cadrele didactice, partenerii.
Curriculum
| Puncte tari | Puncte slabe |
| ofertă bogată de materialele curriculare (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.există și sunt utilizate în procesul instructiv resurse curriculare diverse diciplineoferta educaţională a şcolii se bazează pe CDȘ/CDL-uri şi pe CDEOS-uri care sunt raportate la cerinţele comunităţii localeelevii participanţi şi premiaţi la concursurile şcolare rezultate bune la examenele reuşita absolvenţilor pentru un nivel de calificare superior proiecte educaționale și activități extracurriculare multiple | mijloacele de învăţământ şi auxiliare curriculare nu acoperă optim nevoile de formarelipsa manualelor in braille |
| Oportunităţi | Amenințări |
| interesul cadrelor didactice pentru elaborarea CDL-urilor pe baza studiului PLAI, PRAI și în colaborare cu agenții economicitârguri de ofertă educaţionaleprograme ale unor organizații nonguvernamentale privind elaborarea unor conținuturi/metode noi ce pot fi utilizate în elaborarea CDEOȘ/CDLdiscipline opţionale prevăzute în curriculum, care imprimă flexibilitate specializării liceului şi asigură corelarea conţinuturilor predate cu cerinţele pieţii munciiactivităţi educative extracurriculare variate şi individualizaterealizarea unor convenţii de parteneriat cu Agenţia Locală de Dezvoltare, cu Agenţia de Formare, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu agenţii economici din comunitatea localăposibilitatea diversificării calificării profesionale a elevilor cu deficiență de vedere în cadrul învăţământuluiposibilitatea eficientizării instruirii practice prin parteneriat cu agenţi economici din domeniu | planul de școlarizare defavorizează învățământul tehnologic slaba finanțare pusă la dispoziția unităților pentru achiziționarea unor auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme |
Resurse umane
| Puncte tari | Puncte slabe |
| realizarea planului de şcolarizare propus şi a încadrării cu personal didacticsusţinerea inspecţiilor pentru obţinerea gradelor didacticepredomină personalul didactic titular, ceea ce asigură o anumită stabilitate şi continuitateinteresul pentru obţinerea gradelor didacticebuna colaborare în cadrul echipei manageriale cât şi cu colectivul de cadre didacticerelaţiile interpersonale profesori – părinţi, profesori – profesori, director – cadre didactice, favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativcadre didactice calificate, înzestrate cu dăruire profesională şi foarte bine pregătitecadre didactice cu experiență deosebită în publicații de specialitate și metodice, reviste școlare, participarea unui număr mare de cadre didactice la activități de formare și perfecționare continuă organizate prin CCD, furnizori acreditați de programe de formare | slaba participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă mobilitatea în creștere a cadrelor didactice în ultimii ani școlari nu toate cadrele didactice utilizează metode de evaluare personalizată a elevilor evaluarea efectelor predării asupra învățării și progreselor înregistrate de elevi nu este continuă insuficiența planurilor de intervenție personalizate și a unor modalități de măsurare a impactului pe care prestația cadrelor didactice îl are asupra învățării elevilor prezenţa formalismului la unele acţiuni ale comisiilor din uniate |
| Oportunităţi | Amenințări |
| oferta bogată de formare a Casei Corpului Didactic și a altor furnizori de formareposibilități multiple de a accede la informații științifice și metodice de ultimă orăpreocuparea personalului din învăţământ pentru pentru publicarea de articole, participarea la simpozioane, sesiuni de comunicări şi schimburi de experienţăoferta bogată a cursurilor de perfecţionare/master/studii postuniversitare, etc. a instituţiilor de învăţământ superior | scăderea demografică (populație școlară)mediul familial al unor elevi (familii monoparentale, elevi lăsați în grija rudelor sau a tutorilor) numărul redus de elevi ai școlii limitează posibilitatea angajării anumitor categorii de personal didactic auxiliar scăderea numărului locurilor de muncăinflaţia |
Resurse materiale și financiare
| Puncte tari | Puncte slabe |
| utilizarea corespunzătoare și eficientă a resurselor financiare, în acord cu politicile şi obiectivele unității, cu interesele elevilor, cu respectarea prevederilor legaleexistenţa bazei de date privind populaţia şcolară, cadrele didactice, normarea, mişcarea de personal, examenul naţional de bacalaureat, documente şi acte normativebaza materială bună sprijină un învăţământ de calitateacces la Internet în cabinete și laboratoaredesfăşurarea orelor de instruire practică în ateliere modernetoate laboratoarele și cabinetele dispun de laptop , materiale didactice,etcConsiliul Local asigură finanțarea necesară pentru continuarea investițiilor în baza materialăColaboraea excelentă cu Asociatia de Parinti – Profesori din SPDV | deteriorarea mobilierului în unele spaţii de învăţământnefolosirea la potenţial optim a tuturor laboratoarelor și cabinetelor școlareresurse extrabugetare limitateanumite săli de clasă necesită modernizări privind mobilierul școlarinsuficienţa dotării cu softuri educaţional |
| Oportunităţi | Amenințări |
| continuarea extinderii IToportunități de finanțare extrabugetară identificate de conducere prin contracte de sponsorizări, dotări și parteneriatesprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate, prin programe guvernamentale;existența unor ONG-uri, firme private care finanțează proiecte educaționaledisponibilitatea Consiliului Local pentru o bună colaborare cu unitatea noastră pentru a asigura, în mare măsură, finanțarea necesară derulării investițiilor curente și viitoare | gradul scăzut de implicare elevilor în păstrarea bunurilor unitățiisistemul greoi de achiziție a mijloacelor didacticecalitatea precară a lucrărilor de reabilitareinsuficienţa fondurilor bugetare pentru achiziţionarea unor utilaje şi aparate moderne necesare la atelierele de instruire practică şi în laboratorul tehnologic |
Relații comunitare și parteneriat
| Puncte tari | Puncte slabe |
| implicarea coordonatorului pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare în activitatea educativă şcolară și extraşcolarăbuna colaborare între coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare cu cadrele didactice şi conducerea unitățiidiversitatea activităţilor extraşcolarenumeroase parteneriate educaționale cu instituții din comunitare (biblioteci, teatre, instituții școlare, Poliția, Agenția Națională antidrog, DSP, Biserica ONG-uri, părinții) colaborarea cu instituții și reprezentanți ai autorităților locale pentru organizarea unor activități formale/ informaleparteneriate încheiate cu agenţi economici în vederea instruirii practice, pentru toate calificările incluse în oferta educațională | slaba implicare a unor cadre didactice în participarea la programe educaţionale și în actul decizionalimplicarea a membrilor comunității și a agenților economici în procesul de învățareslabe legături de parteneriat cu firme private |
| Oportunităţi | Amenințări |
| oferta de programe din partea comunităţii localeimplicarea în programe de parteneriat pe plan localsprijinul Primăriei şi Consiliului local în desfăşurarea unor programecolaborarea cu Primăria şi pentru dotări, lucrări necesare, etc.posibilitatea eficientizării instruirii practice prin parteneriat cu agenţi economici din domeniuoportunități de finanțare extrabugetară identificate prin contracte de sponsorizări, dotări și parteneriate | prejudecăţile familiilor privind oportunităţile reale de angajare a absolvenţilor, alegerea calificării profesionale după criterii subiective şi/sau sentimentaleneconcordanţa între opţiunea părinţilor/elevilor şi aptitudinile şi competenţele elevilorse constată un interes scăzut în ceea ce privește implicarea reală a agenților economici în vederea acoperirii stagiului de practicăslabe iniţiative private sau de sprijin comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea actului educaţionalsituaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copii, care conduce la întreruperea școlarizării |
2.4 PRINCIPALELE ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
Din analiza diagnostică privind stadiul de dezvoltare a Școlii Profesionale Specială pentru Deficienți de Vedere, precum şi eficienţa internă şi externă a unităţii de învăţământ pe ultimul ciclu şcolar, din analiza planurilor de dezvoltare PLAI, PRAI, se constată că unitatea de învățământ are numeroase puncte tari ce susțin oportunitatea dată de creşterea cererii pentru calificarea oferite. Aceste puncte tari și oportunități pot fi utilizate cu succes pentru dezvoltarea unității noastre de învățământ.
În proiectarea planurilor de şcolarizare vom avea în vedere cererea de forţă de muncă, corelând opţiunile elevilor cu piaţa muncii.
O creștere economică se poate realiza doar prin retehnologizare, ceea ce presupune noi calificari din partea angajaților. Formarea inițială ține cont de aceste aspecte și are ca obiectiv prioritar dobândirea de noi calificări la elevii din sistem, calificări care să le permita o integrare socio-profesională la nivel local, județean, regional si național, o flexibilitate a inserției lor profesionale.
Din acest punct de vedere, este important ca unitatea să își analizeze cu atenție rolul și poziția strategică urmărind aspecte precum:
- corelarea ofertă – nevoi de formare;
- orientarea și informarea în carieră;
- reabilitarea infrastructurii;
- resursele umane;
- parteneriate;
- șanse egale pentru tineri.
ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
- Îmbunătățirea continuă a calității ambientului educaţional în care se desfăşoară activitatea didactică;
- Dezvoltarea bazei materiale pentru atelierele de instruire practică și modernizarea sălilor de curs și a laboratoarelor;
- Atragerea de fonduri suplimentare obţinute prin sponsorizări, proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale;
- Achiziționarea unor noi mijloace de învăţământ moderne şi a unor auxiliare curriculare diversificate;
- Consilierea resursei umane în problematica reducerii absenteismului și a părăsirii timpurii a școlii;
- Creșterea performanțelor profesionale și didactice ale personalului didactic prin participarea la programe de formare, simpozioane, seminarii, colocvii, instruiri, schimburi de experienţă;
- Implicarea tuturor cadrelor didactice în promovarea ofertei educaționale;
- Calitatea procesului de învăţare;
- Diversificarea CDL prin consultarea elevilor şi a părinţilor şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară;
- Extinderea utilizării în procesul de predare a unor metode moderne și a unor stiluri de predare flexibile, valoroase, stimulative, moderne, activ participative, diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi individuale ale fiecărui elev, care să conducă la creșterea motivației pentru învățare și a performanței școlare;
- Evaluarea continuă a impactului asupra învățării elevului prin analiza rezultatelor obținute de elevi;
- Creșterea numărului de elevi participanți la concursurile școlare și extrașcolare care obțin performanțe, pentru cultivarea excelenței;
- Consolidarea susținerii educației și formării elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și a celor proveniți din familii defavorizate sau aflate în dificultate;
- Diversificarea situațiilor de învățare prin intermediul activităților extracurriculare;
- Creșterea adaptării școlare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educație;
- Îmbunătățirea managementului prin construirea unui climat de siguranță și încredere pentru desfășurarea în condiții optime a procesului instructiv educativ;
- Restructurarea ofertei educaţionale a unității, conform cererii pieței muncii;
- Realizarea de noi parteneriate funcţionale între unitatea școlară și agenţi economici, asociaţii patronale, universități din regiune, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii;
- Valorificarea în mai mare măsură a parteneriatelor încheiate cu agenţi economici;
- Susținerea elevilor care provin din familii defavorizate sau aflate în dificultate, printr-o ofertă educațională atractivă şi adaptată nevoilor şi aspirațiilor, în vederea reducerii abandonului şcolar și obţinerii unei calificări profesionale;
- Creșterea gradului de inserție profesională a absolvenților pe piața muncii și monitorizarea acesteia;
- Inițierea și participarea activă în cadrul unor proiecte comune cu instituții din comunitate;
- Dezvoltarea parteneriatului elev – părinte – unitate de învățământ;
- Participarea la proiecte cu finanţare europeană.
2.5 DIRECȚII PRIORITARE PENTRU ȘCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE PERIOADA 2024-2029
Prezentul plan de acțiune al școlii este oportun şi necesar deoarece trasează evoluţia unității noastre de învățământ, bazându-ne pe:
- experiența managerială acumulată;
- pe faptul că, în ultimii ani, dinamica numărului de elevi care optează pentru unitatea noastră şcolară este în trend ascendent;
- stabilizarea pe post a resursei umane calificată prin organizarea concursurilor de titularizare;
- atractivitatea ofertei educaţionale a unității şcolare;
- planul de şcolarizare al unității noastre trebuie să reflecte, prin structura ofertei – proporţional cu nevoile pieţei muncii și a opțiunilor privind cariera ale absolvenților de gimnaziu;
- analiza demografică indică o scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere, însoţită de îmbătrânirea populaţiei;
- rezultatele şcolare obținute;
- proiectele şi programele de parteneriat în desfășurare.
Fezabilitatea proiectului este asigurată prin:
- resursa umană calificată;
- baza materială în continuă îmbunătățire;
- resursa financiară asigurată;
- parteneriatele aflate în desfășurare.
Pe baza datelor obținute prin PRAI/PLAI şi analiza SWOT/PESTE, din studiul diagnostic privind stadiul de dezvoltare, precum şi eficienţa internă şi externă a unităţii noastre de învăţământ și luând în considerare concluziile inspecțiilor tematice ale Inspectoratului Școlar, precum și procesele verbale încheiate cu ocazia evaluărilor externe ARACIP, unitatea noastră consideră oportună dezvoltarea următoareler priorităţi:
PRIORITATEA 1 – Armonizarea ofertei și serviciilor educaționale cu cerințele pieței muncii și promovarea acesteia în rândul educabililor din clasa a VIII-a în scopul facilitarii tranziției de la școală la viața activă și continuarea învățării pe tot parcursul vieții/ în concordanță cu opțiunile elevilor, pentru a facilita inserția socio-profesionala a absolvenților.
OBIECTIVE:
- Corelarea ofertei educaționale cu cererea existentă pe piața muncii, prin includerea calificărilor și specializărilor identificate ca prioriăți la nivel local;
- Dezvoltarea competențelor de specialitate și antreprenoriale, a capacităților decizionale a elevilor în raport cu anumite posibilități de acțiune în domeniul pregătirii de bază și promovarea inter- și transdisciplinarității ca factor de creștere a calității educației și a formării profesionale a elevilor;
- Creșterea gradului de inserție profesională a absolvenților pe piața muncii și monitorizarea acesteia;
- Armonizarea exigenţelor socio-economice locale cu oferta de formare profesională.
ȚINTE:
- Adaptarea planului de școlarizare la nevoile de calificare conform cerințelor pieței muncii prin creșterea numărului de clase din Î.P.T
- Popularizarea a ofertei educaționale în rândul educabililor
- Cel puțin 50% din cadrele didactice vor aplica în activitatea didactică rezultatele participării la activitățile metodice și științifice.
PRIORITATEA 2 – Proiectarea și implementarea unui management educațional bazat pe comunicare, implicare și cooperare.
OBIECTIVE:
- Eficientizarea activităţii tuturor structurilor manageriale din unitate;
- Dezvoltarea competenţelor de proiectare strategică;
- Dezvoltarea capacităţii de management operaţional a activităţii unităţii de învăţământ;
- Consolidarea capacităţii de autoevaluare instituțională;
- Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare cu factorii relevanţi: comunitatea locală, agenţii economici, cu structurile organizatorice ale părinţilor și elevilor;
- Fluidizarea circulaţiei informaţionale aferente componentei managementului instituţional;
- Îmbunătățirea sistemului de evaluare a calității prin eficientizarea activităților de proiectare și monitorizare a realizării măsurilor stabilite, aplicării procedurilor interne și asigurarea implicării active în autoevaluare a personalului și a beneficiarilor direcți ai educației oferite;
- Formarea și dezvoltarea unei culturi a calității educației la nivelul întregului personal al unității și a beneficiarilor educației oferite;
- Monitorizarea și evaluarea activităților de asigurare a calității educației.
ȚINTE:
- Implicarea a cel puțin 30% din numărul total de cadre didactice în luarea deciziilor în unitate;
- Creșterea cu 20% a numărului parteneriatelor de colaborare;
- Implicarea, pe bază de indicatori specifici, a întregului personal, a beneficiarilor educației oferite, în procesul de asigurare a calității educației și formării profesionale.
Acţiuni propuse – plan de măsuri
Obiectiv general:
Creşterea calității educaţiei şi formării profesionale inițiale care să vină în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.
Obiective specifice:
- Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi dotării unității cu echipamente didactice/ şcolare/ IT moderne, eficiente în vederea informării, orientării și consilierii elevilor.
- Folosirea în procesul de predare a unor metode moderne și a unor stiluri de predare flexibile, valoroase, stimulative, moderne, activ participative, care să conducă la creșterea motivației pentru învățare și a performanței școlare.
- Evaluarea impactului asupra învățării elevului prin analiza rezultatelor obținute de elevi.
- Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi.
- Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor prin restructurarea ofertei școlare și elaborarea de programe de perfecționare și formare profesională pentru cadrele didactice.
- Asigurarea condițiilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor. Promovarea educației incluzive și asigurarea șanselor egale.
- Dezvoltarea parteneriatului public – privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaționale la specificul pieței muncii.
2.6 BUGETUL ESTIMAT
Propunerile de bugetpentru Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere suțin și vor susține atingerea țintelor și obiectivelor propuse în planul de acțiune al școlii.
PLAN OPERAȚIONAL
PRIORITĂȚI PENTRU ANUL ȘCOLAR 2024-2025
- PRIORITATEA 1 – Armonizarea ofertei și serviciilor educaționale cu cerințele pieței muncii și promovarea acesteia în rândul educabililor din clasa a VIII-a în scopul facilitarii tranziției de la unitatea de învățământ la viața activă și continuarea învățării pe tot parcursul vieții/ în concordanță cu opțiunile elevilor, pentru a facilita inserția socio-profesionala a absolvenților.
- PRIORITATEA 2 – Proiectarea și implementarea unui management educațional bazat pe comunicare, implicare și cooperare.
| Prioritatea 1: Armonizarea ofertei și serviciilor educaționale cu cerințele pieței muncii și promovarea acesteia în rândul educabililor în scopul facilitarii tranziției la viața școlară și continuarea învățării pe tot parcursul vieții/ în concordanță cu opțiunile elevilor, pentru a facilita inserția socio-profesională a absolvenților. | ||||
| Obiective: Corelarea ofertei educaționale cu cererea existentă pe piața muncii, prin includerea calificărilor și specializărilor identificate ca prioriăți la nivel local;Dezvoltarea competențelor de specialitate și antreprenoriale, a capacităților decizionale a elevilor în raport cu anumite posibilități de acțiune în domeniul pregătirii de bază și promovarea inter- și transdisciplinarității ca factor de creștere a calității educației și a formării profesionale a elevilor;Armonizarea exigenţelor socio-economice locale cu oferta de formare profesională. | ||||
| Ţinte strategice: Adaptarea planului de școlarizare la nevoile de calificare prin creșterea numărului de clase din Î.P.TInformare și popularizare a ofertei educaționale în rândul educabililor din clasa VIII-a Realizarea de noi parteneriate funcţionale între unitatea noastră și agenţi economici în vederea realizării practicii Cel puțin 50% din cadrele didactice vor aplica în activitatea didactică rezultatele participării la activitățile metodice și științifice. | ||||
| Context: Promovarea unor calificări necesită colaborări pentru realizarea stagiilor de pregătire practică la agenți economici. Din analiza zonală, se constată că există premisele ca o serie de ramuri economice pentru care unitatea pregătește forța de muncă, să înregistreze o reală creștere economică. Adaptarea ofertei educaționale atrebuie să țină cont de schimbările pieței muncii în vederea pregătirii personalului calificat conform standardelor Uniunii Europene. Asigurarea calității și eficienței în procesul de formare profesională, necesită generalizarea utilizării metodelor activ participative și interactive, centrate pe elev, promovarea inter și transdisciplinarității, în paralel cu dezvoltarea competențelor antreprenoriale și orientat spre formarea competențelor profesionale în concordanță cu cerințele standardelor de pregătire. Acest proces este condiționat și de utilizarea metodelor moderne de învățare, a noilor tehnologii informaționale și de comunicare atât în proiectarea activităților cât și în realizarea activităților didactice curriculare/extracurriculare, a unor mijloace și materiale didactice adecvate, adaptate la finalitățile urmărite în diverse faze ale procesului de instruire. Schimbările accelerate introduse în reformele de educație și de mediu economic și social fac necesară adaptarea cadrelor didactice la acestea. Formarea continuă și dezvoltarea profesională ale cadrelor didactice sunt necesare în vederea asigurării unei dimensiuni europene procesului instructiv educativ. | ||||
| Programe / activităţi / acțiuni pentru atingerea obiectivului | Indicatori de performanță / Rezultate aşteptate | Orizont de timp | Persoana (e) responsabile | Parteneri: |
| Participarea la dezbateri și formularea unor propuneri coerente și eficiențe în cadrul Consiliului Profesoral privind optimizarea planului de școlarizare în acord cu nevoile identificate Elaborarea proiectului Planului de școlarizare pentru anul școlar următor. | Elaborarea și aprobarea proiectului Planului de școlarizare în conformitate cu nevoile identificate | Conform calendarului | Director | Consiliul Profesoral Consiliul de Administrație |
| Realizarea de parteneriate funcţionale între unitatea școlară și agenţi economici, asociaţii patronale, universități din regiune, pentru adaptarea ofertei educaţionale | Realizarea a noi proiecte de parteneriate | Noiembrie 2024 | Echipa managerială CEAC Comisia pentru curriculum | Agenţi economici |
| Formarea unei comisii de promovare a imaginii școlii și de relații publice care să constituie un nod informațional și comunicațional cu diverși parteneri sociali | Popularizarea periodică în unitate a acestor situații statistice | Decembrie 2024- Iunie 2025 | Director Comisia de promovare a imaginii școlii | CMBRAE/CJRAE Inspectoratul Școlar |
| Stabilirea de întâlniri consultative cu în vederea desfășurării de activități cu caracter informativ și de popularizare a ofertei | Extinderea colaborării în promovarea ofertei educaționale | Februarie-Mai 2025 | Director | Inspectoratul Școlar Școli Gimnaziale Grădinite |
| Program de promovare a imaginii liceului și a ofertei educaționale în rândul potențialilor educabili clienți: – transformarea paginii web a unității într-un mijloc de mediatizare a liceului și a ofertei sale educaționale în rândul scolilor gimnaziale – distribuirea de materiale de popularizare a ofertei educaționale prin intermediul angajaților unității și a comisiei de promovare a școlii; – prezentării ofertei școlare elevilor de clasa a VIII-a și părinților acestora. | Includerea anuală în programul de promovare a ofertei educaționale. | Februarie-Iunie 2025 | Echipa managerială Comisia de promovare a imaginii școlii si de relații publice Cadrele didactice din unitate | Inspectoratul Școlar Consiliul Local |
| Utilizarea strategiilor didactice interactive corelate cu stilurile de învățare ale elevilor și cu inteligențele multiple, în contextul instruirii centrate pe elev. | Planuri de lecţii care să utilizeze strategii didactice interactive Aplicarea la toate clasele a chestionarelor privind stilurile de învăţare ale elevilor | Iunie 2025 | Personalul didactic | – |
| Prioritatea 2: Proiectarea și implementarea unui management educațional bazat pe comunicare, implicare și cooperare. | ||||
| Obiective: Eficientizarea activităţii manageriale din unitate;Dezvoltarea competenţelor de proiectare strategică;Dezvoltarea capacităţii de management operaţional a activităţii unităţii de învăţământ;Consolidarea capacităţii de autoevaluare instituțională;Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare cu factorii relevanţi: comunitatea locală, agenţi economici, cu structurile organizatorice ale părinţilor și elevilor;Fluidizarea circulaţiei informaţionale aferente componentei managementului instituţional;Îmbunătățirea sistemului de evaluare a calității prin eficientizarea activităților de proiectare și monitorizare a realizării măsurilor stabilite, aplicării procedurilor interne și asigurarea implicării active în autoevaluare a personalului și a beneficiarilor direcți ai educației oferite;Formarea și dezvoltarea unei culturi a calității educației la nivelul întregului personal al unității și a beneficiarilor educației oferite;Monitorizarea și evaluarea activităților de asigurare a calității educației. | ||||
| Ţinte strategice: Implicarea a cel puțin 30% din numărul total de cadre didactice în luarea deciziilor în unitate;Creșterea cu 20% a numărului parteneriatelor de colaborare;Implicarea, pe bază de indicatori specifici, a întregului personal, a beneficiarilor educației oferite, în procesul de asigurare a calității educației și formării profesionale. | ||||
| Context: Calitatea actului educaţional este dată în unitate de: pregătirea cadrelor didactice, comunicarea profesor – elev, utilizarea metodelor şi mijloacelor didactice interactive, rolul tuturor disciplinelor în actul educaţional, atingerea standardelor naţionale, prognoza şi diagnoza activităţilor propuse. Asigurarea calității impune o serie de măsuri manageriale care să mărească atât rata de retenție, de performanță și succes a elevilor, cât și creșterea nivelului de formare și perfecționare continuă a cadrelor didactice, la nivelul standardelor naționale și europene. | ||||
| Programe / activităţi | Rezultate aşteptate | Orizont de timp | Persoana (e) responsabile | Parteneri |
| Elaborarea Planului de Acţiune al şcolii. | PAS | Octombrie 2024 | Responsabil elaborare PAS | Consiliul reprezentativ al părinţilor, Cadre didactice Autorităţile locale Agenţi economici |
| Realizarea planului operațional pentru anul școlar 2024-2025. | Întocmirea Planului Operațional | Septembrie 2024 | Director | |
| Organizarea Consiliului Profesoral, alegerea secretarului CP, alegerea membrilor cadre didactice din Consiliul de Administrație, precum și realizarea demersurilor pentru desemnarea celorlalți membri ai CA de către de către Consiliul Local, Primăria, Consiliul reprezentativ al părinţilor | Constituirea și organizarea conform legislației a C.P. și a C.A. | Septembrie 2024 | Consiliul Profesoral Director | Consiliul Local Primăria Consiliul reprezentativ al părinţilor |
| Elaborarea/dezbatere/avizare /aprobare documentelor specifice în vederea desfășurării unei activități eficiente a comisiei de calitate. Prezentare în CP și aprobare în CA. | Plan operațional, graficul activităților, alte documente specifice, RAEI, R.A, ROI, ROF, PLAN MANAGERIAL, COD ETIC, TEMATICA CA și CP, PLN OPERATIONAL | Octombrie 2024 | Director CEAC | Comisia de curriculum |
| Coordonarea aplicării procedurilor, elaborarea de noi proceduri, actualizarea celor existente, implementarea instrumentelor de asigurare și evaluare a calității și monitorizarea activităților de îmbunătățire. | Coordonarea aplicării procedurilor, elaborarea de noi proceduri, actualizarea celor existente, implementarea instrumentelor de asigurare și evaluare a calitǎţii și monitorizarea activităților de îmbunătățire | Potrivit graficului și a planului operațional și de acțiune | Director Coordonator și membrii CEAC | Comisia de curriculum |
| Realizarea activităților în vederea atingerii țintelor din planul de îmbunătățire a unității Aplicarea și monitorizarea îndeplinirii activităților specifice conform procedurilor interne. | Oferta educațională și planul de școlarizare Statistici privind inserția socio-profesională a absolvenților Planul de monitorizare a progresului | Conform termenelor din Planul de îmbunătăţire | Director Coordonator și membrii CEAC | Comisia de curriculum |
| Elaborarea și implementarea Planului de formare/dezvoltare profesională a personalului. | Identificarea prioritățillor unității de învățământ privind dezvoltarea profesională a personalului Realizarea bazei de date cu programele de formare disponibile | Octombrie 2024 | C.A., Responsabilul comisiei pentru formare și dezvoltare în cariera didactică Administrator financiar | CCD Instituții de învățământ superior Furnizori de programe de formare continuă |
| Dezvoltarea unui sistem eficient de comunicare internă și externă la nivelul unității, folosind mediul de comunicare tradițional și virtual. Propuuneri CDȘ/CDL | Fluidizarea circulaţiei informaţiilor pe verticală şi pe orizontală Reducerea timpilor de răspuns la solicitările primite Proceduri de comunicare internă și externă | Februarie 2025 | C.A. CEAC | – |
| Actualizarea ofertei educaţionale privind CDL în funcție de nevoile agenților economici parteneri. | Elaborarea CDL conform reglementărilor, în colaborare cu agenții economici | Mai 2025 | Responsabil Comisia de curriculum Comisia Tehnologii | Elevi Părinţi Inspectoratul Școlar Comunitatea locală Agenți economici |
| Îmbunătăţirea colaborării cu părinții, cu comunitatea locală, cu organizaţii non guvernamentale, cu asociaţii culturale-sportive, cu agenţii economici. | Minimum 10 parteneriate de colaborare încheiate Desfășurarea a cel puțin 2 întâlniri cu părinții Desfășurarea a cel puțin 20 activităţi de interes pentru elevi, desfăşurate în colaborare cu diverse instituţii | Iunie 2025 | Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative școlare și extrașcolare | Părinți, instituții din comunitate, organizaţiinonguvernamentale, asociaţii culturale-sportive, agenţi economici |
| Popularizarea imaginii SPDV și a ofertei educaționale, promovarea calificărilor oferite de unitatea noastră. | Publicitate în mass-media Participare si organizare la acțiunea ”Târgul Ofertei Educaționale” | Iulie 2025 | Cadre didactice Comisia pentru orientare şcolară şi profesională Comisia pentru promovarea imaginii unităţii de învăţământ Consilier şcolar | Inspectoratul Școlar CCD |
Monitorizarea și evaluarea planului operational
Pentru ca implementarea planului operațional să conducă la efectele prevăzute, monitorizarea trebuie să se desfăşoare cu periodicitatea indicată în planul operațional. Monitorizarea planului operațional are nu numai rolul de supraveghere a modului de punere în practică a acţiunilor şi de înregistrare a efectelor, ci şi de corectare şi de adaptare a acţiunilor pe parcursul implementării.
Totodată, pentru ca monitorizarea să poată asigura feed-back-ul în relaţia sa cu implementarea, trebuie să permită evaluarea periodică a rezultatelor implementării.
Corelarea rezultatelor implementării cu efectele prevăzute ale acesteia şi cu modificările privind starea mediului, cu modificările generate de presiunile dezvoltării socio-economice şi cu cele aduse de noile tehnologii, trebuie să conducă la revizuirea periodică a planului operațional.
Planul operațional va fi monitorizat prin planificările periodice pe arii curriculare de activitate didactică şi managerială şi evaluări interne realiste ale factorilor implicaţi.
Fiecare domeniu funcţional va fi analizat şi dacă este nevoie, se vor stabili priorităţile momentului. Realizările sau nerealizările planului operațional se vor regăsi în analiza managerială anuală şi vor fi aduse în discuţia consiliului profesoral al unității.
Principala grijă în monitorizare va fi urmărirea impactului asupra grupurilor ţintă cărora ne adresăm şi la care ne raportăm: elevii părinţii, cadrele didactice şi administrativ, comunitatea locală şi partenerii de proiecte pentru a corecta din mers eventualele disfuncţii.
Evaluarea finală a planului se va face prin măsurarea gradului de realizare a indicatorilor de performanță propuși / rezultatele așteptate.
PARTEA A IV-A. CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Elaborarea Planului de Acțiune al Școlii este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de proiect care a valorificat foarte bine experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă.
Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi: încredere şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate etc. Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizată prin proiect. În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic au fost analizate toate documentele la dispoziție.
În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitate.
Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS – acțiuni premergătoare:
- Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor;
- Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS;
- Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin:
- Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare;
- Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului unității, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor unității, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali;
- Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor priorităţilor;
- Elaborarea planului operaţional.
Documente care au stat la baza elaborării PAS
Pentru realizarea Planului de Acțiune al Școlii au fost culese informații:
- de la partenerii sociali;
- din site-urile Inspectoratului Școlar;
- PLAI -Bucureşti;
- Pagina de internet a Ministerului Educației www.edu.ro;
- din documentele unității, PDI-ul anterior;
- chestionare completate de elevi;
- consultări cu cadrele didactice din unitate.
Alte surse de informaţii
- Documente de proiectare a activităţii unității (documente ale catedrelor, comisiilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele unității, oferta de şcolarizare);
- Documente de analiză a activităţii unității (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente);
- Documente de prezentare şi promovare a SPDV;
- Chestionare, discuţii, interviuri;
- Rapoarte scrise ale Inspectoratului Școlar, ARACIP, Ministerul Educației întocmite în urma inspecţiilor efectuate în unitate.
CONSULTARE:
- Consiliul Local;
- Inspectoratul Școlar;
- Agenții economici;
- Cadre didactice;
- Coordonator pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare;
- Consiliul Reprezentativ al Părinților;
Organizarea activităților de monitorizare-evaluare și actualizare a PAS
Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al unității.
Procesul de monitorizare și evaluare va fi asigurat de director, Consiliul de Administrație și echipa de elaborare a PAS prin:
- întâlniri și ședințe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
- includerea de activități specifice în planurile de activitate ale Consiliului de administrație, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;
- prezentarea de rapoarte anuale în cadrul Consiliului profesoral și al Consiliului de administrație;
- revizuire periodică și corecții.
Armonizarea planului de școlarizare cu piața muncii se va realiza prin:
- legătura permanentă cu agenții economici, astfel încât să adaptăm domeniile de calificare,
- popularizarea ofertei educaționale utilizând strategii de marketing educaţional.
Monitorizarea și evaluarea PAS se realizează anual de către CEAC:
- Monitorizează implementarea acţiunilor;
- Evaluează dacă aceste acţiuni au avut efectul dorit/aşteptat;
- Revizuiește acţiunile în lumina progresului realizat;
- Raportează în mod regulat progresul înregistrat managerilor și personalului;
- Elaborează o procedură de revizuire a PAS.
Implementarea Planului de Acţiune al Şcolii va fi realizată de către întregul personal al unității. Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare din unitate.
Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim:
- furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din unitate;
- stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective);
- enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din evaluare;
- adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru;
- realizarea misiunii unității.
| Nr. crt | Acțiune | Etape | Persoane responsabile | Participanți | Termen |
| 1. | Consultare | Consultări care să ofere informaţii în vederea întocmirii planului | Grupul de lucru desemnat prin decizia directorului | Părinţi Elevi Cadre didactice | Septembrie |
| 2. | Monitorizare | Controlarea implementării acţiunilor Măsurarea efectului acestor acţiuni Revizuirea acţiunilor în lumina progresului realizat Raportarea progresului înregistrat directorului, personalului şi altor factori interesaţi | Director Consiliul de Administraţie CEAC | Personalul didactic | Permanent |
| 3. | Revizuire | Folosirea constatărilor şi concluziilor în vederea reactualizării continue a planului Întocmirea planului operaţional pentru anul şcolar următor | Director Consiliul de Administraţie | Personalul didactic |
Director, CAZAN COSMINA
Recent Comments