ROF 2022 – 2023

MINISTERUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE

Str. Austrului nr.33, sector 2, Bucureşti Tel./ Fax. 021.323.65.13; 021.320.33.63 e-mail deficienti_de_vedere@yahoo.com

REGULAMENT DE ORGANIZARE FUNCȚIONARE AL

ȘCOLII GIMNAZIALE SPECIALE PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE

Nr.3759./14.10.2022

Dezbătut in C.P 11.10.2022

Aprobat în C.A 13.10.2022

Avizat

Inspector școlar pentru management instituțional, pentru sector 2, PROF CEAMĂ CORINA

Începând cu data de 14.10.2022, prezentul REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE, Nr.3750/2022, devine obligatoriu, , până la sfârşitul anului şcolar 2022-2023, în ȘCOLA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE.

CAPITOLUL 1

CADRUL DE REGLEMENTARE

Art. 1.

Prezentul regulament cuprinde numai prevederi specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii în

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE, în concordanţă cu dispoziţiile legale

în vigoare: Legea educației naționale nr.1/2011, actualizată la 13.08.2018, ORDIN nr. 4183 din 4 iulie 2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar , Legea nr. 53/2003 Codul muncii, Legea nr.20/2010 privind modificarea și completarea Legii nr.35/27 privind Creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, ANEXA la Ordinul M.E.C.T. nr. 1409 /29.06.2007 privind Reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, în acord cu Statutul elevului 4742/10.08.2016.

Regulamentul este propus şi dezbătut de către membrii Consiliului profesoral, la care participă, cu drept de vot, şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic. Regulamentul aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de administraţie, după consultarea organizaţiilor sindicale din unitate, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea noastră.
După aprobare, regulamentul se înregistrează la secretariat. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii, a părinţilor şi elevilor, regulamentul intern se afişează la avizier. Direcţiunea şi diriginţii vor comunica elementele de conţinut întregului personal, elevilor şi părinţilor/reprezentanţilor legali, pentru punere în aplicare. Personalul unităţii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului intern.
Regulamentul poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 30 de zile de la începerea anului şcolar. Propunerile pentru revizuirea regulamentului intern se depun în scris şi se înregistrează la secretariat, de către organismele care au aprobat regulamentul în vigoare şi vor fi supuse procedurilor de avizare şi aprobare prevăzute în R.O.F.U.I.P.
Respectarea regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul salariat al unităţii de învăţământ, pentru elevii şi părinţii/reprezentanţii legali ai acestora. Nerespectarea regulamentului intern constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

Capitolul 2

PRINCIPII DE ORGANIZARE

Art. 2

(1) ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE se organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Conducerea unităţii îsi fundamentează deciziile pe dialog şi consultare, promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul la opinie al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-o comunicare periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea educaţiei nationale nr. 1/2011, cu modificările şi completările şi în conformitate cu Statutul elevului, intrat în vigoare în 23.08.2016

Art. 3 ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestuia fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului din unitate.

CAPITOLUL 3

REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN CADRUL UNITĂȚII

Art.4 ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE se obligă să ia măsuri pentru asigurarea securităţii şi sănătăţiisalariaţilor în toate aspectele legate de muncă, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, dar şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi a asigurării mijloacelor necesare.

(1)Angajatorul va asigura condiţiile necesare pentru ca activităţile corespunzătoare sarcinilor de muncă să

fie organizate astfel încât exigenţele profesionale să corespundă capacităţii fizice, fiziologice şi psihologice ale salariaţilor, iar solicitarea profesională să fie în limitele normale.

(2) Locurile de muncă vor fi astfel organizate încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor.

(3)Angajatorul va organiza controlul permanent al stării materialelor, instalaţiilor şi substanţelor folosite în procesul muncii, pentru a asigura sănătatea şi securitatea salariaţilor.

(4) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de prevenire a incendiilor, precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol grav şi iminent de accidentare.

Art. 5

(1) Dispoziţiile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, ale contractului colectiv de muncăşi cu alte reglementări îndomeniu;

(2) Măsuri necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi a mijloacelor necesare acesteia se iau, pe baza normelor şi normativelor de protecţie a muncii, de către cadrul didactic cu atribuţii SSM, numit prin decizia directorului;

(3)Angajatorul va asigura condiţii pentru ca fiecare salariat să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, sub formă de informaţii şi instrucţiuni proprii, specifice locului de muncă şi postului său;

(4) Instruirea salariaţilor în domeniul SSM se face la angajare (instructajul general realizat de director) şi periodic (de către cadrul didactic cu atribuţii SSM);

Art. 6 ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE va asigura accesul gratuit al salariaţilor la servicii medicale de medicinăa muncii.

Art. 7

(1) O persoană poate fi angajată numai pe baza unui certificat medical, prin care se constată faptul că este aptă pentru prestarea muncii respective.

(2) Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii:

la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 12 luni;
- în cazul trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă;
- la începerea activităţii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă pe perioadă determinată;
- la solicitarea Consiliului de Administratie de invatatmant printr-o hotarare pentru un nou examen complet medical

CAPITOLUL 4

REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL INLĂTURĂRII ORICAREI FORME DE ÎNCALCARE A DEMNITĂTII

Art.8

(1) Este interzisă orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală;

caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală este interzisă;

Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, diferenţiere, restricţie sau preferinţă,

intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la pct. (a), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori ]nlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute de legislaţia muncii;

(3) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la pct. (a), dar care produc efectele unei discriminări directe;

(4) Prin discriminare multiplă se înţelege orice faptă de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare;

Art.9

Nu sunt considerate discriminări:

(1) Măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii şi alăptării;

Acţiunile pozitive, în condiţiile legii, pentru protecţia anumitor categorii de femei sau bărbaţi;

Art.10 ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE asigură egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi înrelaţiile de muncă prin accesul nediscriminatoriu la:

exercitarea liberă a profesiei/activităţii;

angajarea în toate posturile vacante;

venituri egale pentru muncă de valoare egală;

informare şi consiliere profesională, perfecţionare;

promovare la orice nivel profesional;

asigurarea condiţiilor de muncă în respectul normelor de sănătate şi securitate în muncă;

prestaţii şi servicii sociale, acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 11

(1) Angajatorul îi va informa permanent pe salariaţi asupra drepturilor pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament în relaţiile de muncă.

Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către director a unor practici care dezavantajează persoanele în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la:

anunţarea, organizarea concursurilor sau examenelor şi selecţia candidaţilor pentru ocuparea posturilor

vacante din sectorul public;

încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;
stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;
stabilirea remuneraţiei;
beneficii, altele decât cele de natura salarială, precum şi la securitate socială;
informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională;
evaluarea performanţelor profesionale individuale;
promovarea profesională;
aplicarea măsurilor disciplinare;
dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;
orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 12

Constituie discriminare orice comportament nedorit, având ca scop sau efect:

(1) Modificarea unilaterală de către angajator a relaţiilor sau condiţiilor de muncă, inclusiv concedierea unui salariat care a înaintat o sesizare sau o reclamaţie sau a depus o plângere la instanţele competente, în vederea aplicării legii şi după ce sentinţa judecătorească a rămas definitivă, cu excepţia unor motive întemeiate şi fără legătură cu cauză;

(2) Crearea la locul de muncă a unei atmosfere de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;

(3) Influențarea în mod negativ a situaţiei persoanei salariate în ceea ce priveşte promovarea profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea şi perfecţionarea profesionala.

CAPITOLUL 5

REŢEAUA ŞCOLARĂ

Art.13 ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE este unitate de învăţământ acreditată, face parte din reţeaua şcolară şi are personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL 6

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII

Secţiunea 1: Spaţiul şi timpul

Art. 14

(1) Întreaga activitate se desfăşoară într-o singură clădire. Destinaţia dată încăperilor este hotărâtă de consiliul de administraţie. Sălile de clasă se stabilesc la fiecare început de an şcolar.

Destinaţia spaţiilor nu poate fi schimbată decât prin hotărârea direcţiunii/consiliului de administraţie.
Spaţiul dintre clădiri va fi folosit numai în interesul unităţii.

Art. 15 Accesul în perimetrul unităţii şcolare este interzis pentru persoanele şi vehiculele care nu au directă relaţie cu şcoala.

Art. 16 Timpul de lucru în unitate se stabileşte prin hotărârea direcţiunii/consiliului de administraţie: pentru zilele de luni până vineri conform orarului stabilit la începutul anului şcolar. În situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu informarea inspectoratului şcolar. In anul scolar 2020-2021, cursurile pentru elevii încep la ora 8.00 pentru învâtământul gimnazial și ora 8.40 pentru învățământul primar. Ora de curs este de 35 de minute și pauzele de 5 minute. Între ora a doua a și a treia, pauza este de 15 minute .

Art. 17

(1) Modificări ale timpului de lucru, definitive sau temporare, nu se pot face decât cu acordul conducerii unităţii şi al ISMB-ului.

Nerespectarea timpului de lucru se sancţionează conform legii.

Art. 18 Alte activităţi, dincolo de limitele temporale precizate în Art. 7, se pot desfăşura numai în interesul unităţii şi cu acordul conducerii.

Secţiunea 2: Organizarea programului şcolar

Art. 19

Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.
Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene

naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi naturale etc., cursurile şcolare pot fi suspendate

pe o perioadă determinată.

Suspendarea cursurilor se poate face, la nivelul unităţii, la cererea directorului, după consultarea reprezentanţilor

organizaţiilor sindicale şi ai părinţilor, cu aprobarea inspectorului şcolar general;

Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la sfârşitul

semestrului, respectiv al anului şcolar, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii şi comunicate instituţiei care a aprobat suspendarea cursurilor.

Art. 20 În ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE

(1) cursurile se organizează în forma de învăţământ cu frecvenţă, organizată în program de zi. Cursurile pentru se desfasoara intre orele 8.00-18.00. Toate orele sunt obligatorii conform orientarii scolare a elevilor. Elevii servesc mic dejun, pranz si giutare(numai elevii exteni incadrati in grad de handicap). Meniul este avizat de medicul nutritionist al firmei de catering.

(2) ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră și o pauză de 15 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare și la clasa I, activitățile de predare-învățare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităților liber alese, recreative.

(3)În situații speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații excepționale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu informarea inspectoratului școlar.

CAPITOLUL 7

FORMAŢIUNILE DE STUDIU

Art. 21

În ȘCOALA GIMNAZIALă SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE formaţiunile de studiu cuprind

grupe, clase sau ani de studiu şi se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administraţie, conform prevederilor legale.

Efectivele formaţiunilor de studiu în unitatea noastră se constituie conform prevederilor legale.
în situaţii excepţionale, pe baza unei justificări corespunzătoare, ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALEĂ

PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE poate organiza formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

CAPITOLUL 8

RESURSE

Secţiunea 1: Resursele materiale

Art. 22

(1) Desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ presupune păstrarea bunurilor existente şi procurarea de noi fonduri.

(2) Pe lângă alocaţia bugetară, întreg personalul şcolii se va implica în găsirea altor resurse, extrabugetare (sponsorizări, donaţii, activităţi productive generatoare de venituri etc.), prin care şcoala să capete o bază materială mai puternică.

Secţiunea 2: Resursele umane

Art. 23

Resursele umane ale şcolii sunt: personal didactic şi elevi; personal didactic auxiliar; personal nedidactic:

personal TESA; personal muncitor; la care se adaugă părinţii, reprezentaţi prin comitetele pe clasă şi pe şcoală, precum şi colaboratori temporari din afara şcolii.

Utilizarea eficientă a resurselor umane revine ca sarcină direcţiunii, consiliului de administraţie, consiliului

profesoral, dar şi fiecărui angajat al unităţii.

Angajaţii unităţii sunt datori să-şi îndeplinească atribuţiile, să aibă iniţiative pozitive în ceea ce priveşte

activitatea şcolii şi să participe efectiv la punerea în practică a unor asemenea iniţiative.

CAPITOLUL 9

CONDUCEREA UNITĂŢII

Secţiunea 1: Dispoziţii generale

Art. 24

Managementul unităţii noastre, care are personalitate juridică, este asigurat în conformitate cu prevederile legale.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE este condusă de consiliul de administraţie și de director.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, organizaţiile sindicale, consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 25 Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unitate se asigură, la cererea directorului, de către inspectoratele şcolare, prin consilierul juridic.

Secţiunea 2: Consiliul de administraţie

Art. 26

Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii noastre.
Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi

funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Asigură accesibilizarea mediului fizic, informaţional şi de comunicare, adaptată la tipurile de dizabilitate ale

educabililor: mutarea claselor la parter, accesibilizarea balustradei, folosirea tehnologiilor de acces.

Art. 27 . Directorul unității de învățământ de stat este președintele consiliului de administrație și conduce ședințele acestuia. În situația în care tematica ședinței vizează și activitatea directorului, ședința este condusă de un alt membru al consiliului de administrație ales prin votul membrilor.În situații obiective, cum ar fi calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații excepționale, ședințele consiliului de administrație se pot desfășura online/hibrid, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.

Art. 28

La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, reprezentanţii organizaţiilor sindicale la nivel de

sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitate, cu statut de observatori.

Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de а-i convoca pe membrii consiliului, pe observatori şi

pe invitaţi, cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţa ordinară, comunicându-le ordinea de zi şi documentele ce urmează să fie discutate. Pentru şedinţele extraordinare, convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Procedura de convocare este îndeplinită dacă s-a realizat prin poştă, fax, e-mail sau sub semnătură.

Secţiunea 3: Directorul

Art. 29 Directorul exercită conducerea executivă a unităţii, în conformitate cu atribuţiile stabilite de legislaţia în vigoare, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii şi cu prevederile ROFUIP.

Art. 30 Directorul unităţii poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. în această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. în funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii.

Art. 31 În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.

Art. 32 Directorul unităţii îndeplineşte atribuţiile – în exercitarea funcţiilor de conducere executivă, de ordonator de credite, de angajator şi alte atribuţii – prevăzute de ROFUIP, în Art. 21, alin 1-4, alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie al unităţii, precum şi orice alte atribuţii ce rezultă din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

Art. 33 Directorul propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul intern;

Art. 34 În lipsă, directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către un alt cadru didactic, membru al Consiliului de administraţie. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.

Art. 35 În exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite în conformitate cu prevederile Art. 21 din ROFUIP, directorul emite decizii si note de serviciu.

Art. 36 Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi prezidează şedinţele acestuia.

Art. 37 Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional. Pentru situațiile excepționale (accident, boală și altele asemenea) în care directorul nu poate delega atribuțiile, acesta emite la începutul anului școlar decizia de delegare a atribuțiilor către directorul adjunct sau, în cazul în care nu există funcția de director adjunct, către un cadru didactic membru al consiliului de administrație. Decizia va conține și un supleant, cadru didactic titular. Neîndeplinirea acestor obligații constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.

CAPITOLUL 10

PERSONALUL UNITĂŢII Secţiunea 1: Dispoziţii generale

Art. 38

(1) Personalul unităţii este format din personal didactic – de conducere, de predare, de instruire practică – didactic auxiliar şi personal nedidactic.

(2) Personalul unităţii are obligaţia să cunoască şi să aplice prevederile Ordinului Nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale special completat cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.574/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, cu modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.575/2011 pentru aprobarea Metodolog ei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe clase în spitale.

Art. 39 Selecţia personalului didactic şi nedidactic se face prin concurs/examen, conform normelor specifice.

Art. 40

(1) Competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului sunt cele reglementate de legislaţia în vigoare. Personalul unităţii trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

Personalului unităţii îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.
Personalului unităţii îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii şi/sau colegii.
Personalul unităţii are obligaţia de a veghea la siguranţa elevilor, în incinta unităţii, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor extracurriculare/extraşcolare.
Personalul unităţii are obligaţia să sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului/elevului, inclusiv în legătură cu aspecte care îi afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică.

Art. 41

Structura de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi prin

proiectul de încadrare al unităţii.

Prin organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele consultative,

catedrele, comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.

Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează ca document oficial la secretariatul unităţii.

Art. 42 Personalul didactic de predare este organizat în catedre/comisii metodice şi în colective/comisii de

lucru pe diferite domenii de activitate, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu prevederile ROFUIP.

Art. 43

Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea

directorului/directorului adjunct, în conformitate cu organigrama unităţii.

La nivelul unităţii, funcţionează, de regulă, următoarele compartimente de specialitate: secretariat, financiar-

contabil, administrativ, biblioteca.

Art. 44 Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

Art. 46 Pentru încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică de conducere, de predare şi instruire practică sau într-o funcţie didactică auxiliară, personalul didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat pe un formulat specific, elaborat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii.

Secţiunea 2: Personalul didactic

Art. 47 Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.

Art. 48 Personalului didactic îi este interzis să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se sancţionează conform legii.

Secţiunea 3: Personalul nedidactic

Art. 49

Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Legii 53/2003 – Codul Muncii, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare şi ale contractelor colective de muncă aplicabile.

Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocuparea posturilor nedidactice se realizează conform R

Art. 50

(1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată, de regulă, de administratorul de

patrimoniu.

(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte, conform R.O.F, de către administratorul de patrimoniu şi se aprobă de către directorul unităţii.

Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât cele necesare

unităţii.

(4) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din cadrul compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie să se îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a unităţii, în vederea asigurării securităţii elevilor/personalului din unitate.

Secţiunea 4: Evaluarea personalului

Art. 51 Evaluarea personalului didactic se face conform legislaţiei în vigoare. Evaluarea personalului didactic și didactic auxiliar se realizează în baza fișelor de evaluare aduse la cunoștință la începutul anului școlar.

Art. 52 (1)Evaluarea personalului nedidactic se realizează în perioada 1-31 ianuarie a fiecărui an, pentru anul calendaristic anterior.

(2)Conducerea unității de învățământ va comunica în scris personalului didactic/didactic auxiliar/nedidactic rezultatul evaluării conform fișei specifice.

Secţiunea 5: Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului unităţii

Art. 53 Personalul didactic răspunde disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Secţiunea 11, Art. 280-283- cuprinse în Anexa 1.

Art. 54 Personalul nedidactic răspunde disciplinar şi patrimonial în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Art. 247 -259, cuprinse în Anexa 2.

CAPITOLUL 11

ORGANISME FUNCŢIONALE LA NIVELUL UNITĂŢII

Secţiunea 1: Consiliul profesoral

Art. 55

Consiliul profesoral al ȘCOLII GIMNAZIALE SPECIALE PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE este format

din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică şi este prezidat de către director.

Consiliul profesoral al ȘCOLII GIMNAZIALE SPECIALE PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE se

întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic fizic sau online.

Atribuţiile şi funcţionarea consiliului profesoral sunt prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr 1/2011, cu

modificările şi completările ulterioare (Art. 98), şi în ROFUIP. Cadrele didactice au dreptul să participe la toate şedinţele Consiliilor profesorale din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, obligaţia principală fiind de a participa la şedinţele Consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde, la începutul anului şcolar, declară că are norma de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele la unitatea la care a declarat că are norma de bază se consideră abatere disciplinară.

Consiliul profesoral se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor.
Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor

consiliului profesoral şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii, precum şi pentru elevi. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.

Directorul unităţii îl numeşte, prin decizie, pe secretarul consiliului profesoral, în baza votului cadrelor

didactice. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.

La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi

desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai partenerilor sociali

La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii au obligaţia să semneze procesul

verbal de şedinţă.

Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral. Registrul de procese-verbale

este document oficial, căruia i se alocă număr de înregistrare şi i se numerotează paginile. Pe ultima pagină, directorul unităţii semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii.

(10)Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit, în mod obligatoriu, de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii.

Art. 56 Consiliul profesoral din ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE are următoarele atribuţii:

gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
analizează şi dezbate raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitate;
alege, prin vot secret, membrii consiliului de administraţie care provin din rândurile personalului didactic;
dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare instituţională a şcolii;
dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora;
aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitate;
validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi corigenţe;
hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;
propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;

(j) validează notele la purtare mai mici decât 7;

(k) propune consiliului de administraţie curriculumul la decizia şcolii;

validează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar în curs, aprobată de consiliul de administraţie;

(m) avizează proiectul planului de şcolarizare;

(n) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;

(o) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic şi didactic auxiliar, care solicită acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;

(p) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice;

(q) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de “Profesorul anului” cadrelor didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitate;

(r) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii;

(s) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei, a inspectoratelor şcolare sau din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ, care reglementează activitatea instructiv-educativă, formulează propuneri de modificare sau de completare a acestora;

(ş) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative din unitate; propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;

(t) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în condiţiile legii;

(ţ) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, rezultând din legislaţia în vigoare şi din contractele colective de muncă aplicabile;

(u) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii, conform legii.

(v) în urma consultării Consiliului reprezentativ al părinţilor şi a Consiliului reprezentativ al elevilor, în conformitate cu Legea nr. 35/2007 privind cresterea siguranţei în unităţile de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 57 Documentele consiliului profesoral sunt:

tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;
convocatoare ale consiliului profesoral;
registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele proceselor- verbale.

Secţiunea 2: Consiliul clasei

Art. 58

(1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei, cu excepţia claselor din învăţământul postliceal şi din reprezentantul elevilor clasei respective.

Preşedintele consiliului clasei este dirigintele.
Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru. Se poate întruni ori de câte ori este necesar, la solicitarea dirigintelui, a reprezentnţilor părinţilor şi ai elevilor.
Atribuţiile consiliului clasei sunt următoarele:
Analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev;
Stabileşte măsuri de asistenţă educaţională, atât pentru elevii cu problem de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
Stabileşte notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportamentul acestora în unitate şi în afara acesteia, şi propune consiliului profesoral validarea mediilor mai mici decât 7,00;
Propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
Participă la întâniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea dirigintelui sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii elevilor clasei ;
Propune dirigintelui, din proprie iniţiativă sau la solicitarea directorului ori a consiliului profesoral, după caz, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 59

(1) Hotărârile consiliului clasei se adoptă cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul acestora.

Hotărârile adoptate în şedinţele consiliului clasei se înregistrează în registrul de procese.verbale ale consiliului clasei. Registrul de procese-verbale este însoţit, obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verb ale.
Mediile la purtare mai mici decât 7,00 sunt propuse spre avizare de către profesorul diriginte consiliului clasei. Avizarea se face cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul acestora. Ulterior, propunerile avizate sunt înaintate spre aprobare consiliului profesoral.

Art. 60 Documentele consiliului clasei sunt:

tematica şi graficul şedinţelor consiliului clasei;
convocatoarele la şedinţele consiliului clasei;
registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

Secţiunea 3: Catedrele/Comisiile metodice

Art. 61

(1) In cadrul ȘCOLII GIMNAZIALE SPECIALE PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE, catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum trei membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare, conform optiunii cadrelor didactice în ședința Consiliului profesoral din 01.09.2022.

Activitatea catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful catedrei, respectiv responsabilul comisiei metodice, ales prin vot secret de către membrii catedrei/comisiei.

Art. 62 Atribuţiile unei catedre/comisii metodice sunt următoarele:

stabileşte modalităţile concrete de implementare a curriculumului naţional, adecvate specificului unităţii şi nevoilor educaţionale ale elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale;
elaborează oferta de curriculum la decizia şcolii şi o propune spre dezbatere consiliului profesoral;
elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale, menite să conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar al elevilor;
consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;
elaborează instrumente de evaluare şi notare;
analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor la disciplina/disciplinele respective;
planifică şi organizează instruirea practică a elevilor;
organizează, în funcţie de situaţia concretă din unitate, activităţi de pregătire specială a elevilor cu ritm lent de învăţare, ori pentru examene/evaluări şi concursuri şcolare;

j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;

к) implementează standardele de calitate specifice;

Art. 63 Atribuţiile şefului de catedră/ responsabilului comisiei metodice sunt următoarele:

organizează şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei metodice (întocmeşte planul managerial al catedrei, coordonează realizarea instrumentelor de lucru la nivelul catedrei, elaborează rapoarte şi analize, propune planuri de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice, precum şi alte documente stabilite prin regulamentul intern, întocmeşte şi completează dosarul catedrei);
stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice; atribuţia de şef de catedră/responsabilul comisiei metodice este stipulată în fişa postului didactic;
evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul unităţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
propune participarea membrilor catedrei/comisiei metodice la cursuri de formare;
răspunde în faţa directorului, a consiliului de administraţie şi a inspectorului şcolar de specialitate de activitatea profesională a membrilor catedrei/comisiei;
are obligaţia de a participa la acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în unitate, cu acceptul conducerii;
efectuează asistenţe la ore, conform planului managerial al catedrei sau la solicitarea directorului;
elaborează, semestrial şi lunar, la cererea directorului, informări asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, pe care o prezintă în consiliul profesoral;
îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

CAPITOLUL 12

RESPONSABILITĂŢI ALE PERSONALULUI DIDACTIC ÎN UNITATE

Secţiunea 1: Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

Art. 64

(1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, este, de regulă, un cadru didactic titular, ales de consiliul profesoral şi aprobat de către Consiliul de Administraţie.

Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la nivelul unităţii, în colaborare cu şeful comisiei diriginţilor, cu consiliul reprezentativ al părinţilor pe şcoală/asociaţia de părinţi, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor strategiilor Ministerului Educaţiei Naţionale privind educaţia formală şi non-formală.
Directorul unităţii stabileşte atribuţiile Coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul unităţii.
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 65 în conformitate cu R.O.F.U.I.P, coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare are următoarele atribuţii:

coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală din şcoală;
avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale clasei;

elaborează programul/calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare proprii, în conformitate cu planul de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, în urma consultării părinţilor şi a elevilor.
elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative de intervenţie şi prevenire a absenteismului, a abandonului şcolar, a violenţei, a delincvenţei juvenile, precum şi programe pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, de educaţie civică, promovarea sănătăţii, programe culturale, ecologice, sportive şi turistice, educaţie rutieră, protecţie civilă;
identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei;
analizează, semestrial, împreună cu alte comisii existente la nivelul unităţii de învăţământ, situaţia disciplinară a elevilor şi situaţia frecvenţei acestora la orele de curs;
prezintă directorului unităţii de învăţământ rapoarte privind activitatea educativă şi rezultatele acesteia;
diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în unitatea de învăţământ;
facilitează implicarea părinţilor şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative;

j) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pe teme educative;

k) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;

1) îndrumă, controlează şi evaluează activitatea educativă nonformală din internatele şcolare;

m) facilitează vizite de studii pentru elevii, în ţară şi străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional.

Art. 66 Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare conţine:

oferta educaţională a unităţii de învăţământ în domeniul activităţii educative extraşcolare;
planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;
planificarea calendaristică a activităţilor educative extraşcolare, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;
programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare;
programe educative de prevenţie şi intervenţie;
modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative extraşcolare a elevilor;
măsuri de optimizare a ofertei educative extraşcolare;
rapoarte de activitate semestriale si anuale;
documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric sau electronic, transmise de inspectoratul şcolar şi Ministerul Educaţiei Naţionale, privind activitatea educativă extraşcolară

Art. 67 Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ.

Secţiunea 2: Diriginţii

Art. 68

(1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii.

La numirea diriginţilor se are în vedere principiul continuităţii, astfel încât o clasă să aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui ciclu de învăţământ.
Pentru activitatea de diriginte, cadrul didactic primeşte o indemnizaţie, conform legii.
Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte, la o singură clasă.
Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute într-o anexă la fişa postului cadrului didactic învestit cu această responsabilitate.

Art. 69 Activitatea diriginţilor este coordonată de responsabilul comisiei diriginţilor, care răspunde de domeniul educativ – şcolar şi extraşcolar .

Art. 70

Diriginţii organizează şi coordonează activitatea claselor pe care le conduc, întreţin relaţia educativă optimă

între profesorii claselor, elevi şi părinţi, întocmesc situaţiile şcolare parţiale şi finale.

Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o

coordonează, sunt obligatorii şi sunt desfăşurate de diriginte, în cadrul orelor de consiliere şi orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz. în situaţia în care aceste activităţi se desfăşoară în afara orelor de curs, dirigintele stabileşte, consultând colectivul de elevi, un interval orar pentru desfăşurarea activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională, într-un spaţiu prestabilit şi destinat acestei activităţi, cu aprobarea conducerii unităţii. Intervalul orar este anunţat de către profesorul diriginte elevilor, părinţilor şi celorlalte cadre didactice. Planificarea orei destinate acestor activităţi se realizează cu aprobarea directorului. Pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, dirigintelerealizează activităţi de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi, tutori sau susţinătorii legali.

Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, profesorul diriginte

stabileşte o oră săptămânal în care este la dispoziţia acestora, pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice ale acestora.

(4) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare clasă se aprobă de către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora ş

La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali, în vederea întocmiriii dosarului pentru încadrarea în grad de handicap sau pentru orientarea şcolară şi profesională (anexa 5 la Procedura de sistem privind managementul de caz pentru copiii cu CES orientaţi şcolar şi profesional nr. 6777/24.03.2017), dirigintele realizează evaluarea educaţională a copilului. Rezultatele evaluării se consemnează în Fişa psihopedagogică (anexa 6 la Procedura de sistem privind managementul de caz pentru copiii cu CES orientaţi şcolar şi profesional nr. 6777/24.03.2017). Fişa psihopedagogică se întocmeşte în colaborare cu profesorul itinerant şi de sprijin, consilierul şcolar şi profesorul logoped.
Fişa psihopedagogică este semnată de diriginte, aprobată de director şi înregistrată în registrul unic de intrări-ieşiri.

Fişa psihopedagogică se înmânează/este transmisă părintelui/reprezentantului legal în original, cu semnătură/confirmare de primire, în maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării scrise depuse la secretariatul colegiului.
Fişa psihopedagogică se eliberează în aceleaşi condiţii şi la solicitarea scrisă a psihologului care realizează evaluarea psihologică.
O copie a fişei psihopedagogice se păstrează la dosarul copilului din unitatea noastră.

Art. 71 Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:

activitatea colectivului de elevi;
activitatea consiliului clasei;
şedinţele cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la începutul şi sfârşitul semestrului, şi ori de câte ori este cazul;
acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
activităţi educative şi de consiliere;
activităţi extracurri cui are, în şcoală şi în afara acesteia;
monitorizează:
situaţia la învăţătură a elevilor;
frecvenţa la ore a elevilor;
participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile şcolare;
comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare şi extraşcolare;
participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;
profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i implică pe elevi;
cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;
conducerea şcolii, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;
comitetul de părinţi al clasei şi cu părinţii, tutorii sau susţinători legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei;
persoana desemnată de conducerea unităţii de învăţământ pentru gestionarea Sistemului de Informaţii Integrat al învăţământului din Romania (SIIIR), în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevii clasei;
elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora despre prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ, despre prevederile Statului elevului precum şi despre prevederile prezentului regulament;
elevii şi părinţii acestora cu privire la reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
părinţii tutori sau susţinători legali despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în cazul în care elevul înregistrează peste 10 absenţe nemotivate; informarea se face în scris;
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în scris, în legătură cu situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;
elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora despre condiţiile de acordare a burselor la clase. Cererile nedepuse în termen sau neînsoţite de acte justificative nu vor fi luate în considerare de Comisia de burse.
îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare sau cu fişa postului.

Art. 72 Este obligatorie înştiinţarea de către diriginte a părinţilor elevilor propuşi pentru sancţionare înaintea şedinţei în care se decide sancţionarea.

Art. 73 Profesorul diriginte are şi alte atribuţii:

răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă, alături de elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali şi de consiliul clasei;
completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;
motivează absenţele elevilor, în conformitate cu procedurile stabilite de prezentul Regulament şi de Regulamentul intern de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor obţinute de către aceştia la învăţătură şi purtare;
propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate cu prevederile legale;
completează documentele specifice colectivului de elevi pe care-1 coordonează, respectiv: catalogul clasei, carnetele de elevi, fişa psihopedagogică;
monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;
întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;

j) elaborează portofoliul dirigintelui.

Art. 74 Cel puţin de două ori pe semestru diriginţii organizează şedinţe cu părinţii elevilor clasei. Discuţiile purtate se consemnează într-un proces verbal care se înaintează responsabilului comisiei diriginţilor.

Art. 75 Responsabilul comisiei diriginţilor şi profesorii diriginţi colaborează la planificarea activităţilor educative;

Secţiunea 3: Serviciul pe şcoală

Art. 76

In unitatea noastră se organizează permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al cadrelor

Didactice. Pentru a evita dezechilibrele în efectuarea serviciului pe şcoală, cadrele didactice vor efectua cel puţin un serviciu şi cel mult două servicii pe lună, iar cadrele didactice care nu se înscriu pe graficul de efectuare a serviciilor pe şcoală, vor fi înscrise din oficiu, în ziua metodică.

Efectuarea serviciului pe şcoală cu încălcarea dispoziţiilor din alin. (1) şi (2) ale prezentului articol atrage

neacordarea punctajului aferent din fişa de evaluare a activităţii cadrului didactic, fiind considerată neîndeplinire a sarcinilor de serviciu.

Numărul şi atribuţiile profesorilor de serviciu pe un schimb se stabilesc la început de an şcolar, în consiliul

profesoral.

Art. 77 în unitate există permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, cel puţin un profesor de serviciu.

Art. 78

Serviciul pe şcoală este organizat în două schimburi, conform hotărârii consiliului profesoral.
Planificarea serviciilor pe şcoală este atribuţia comisiei de planificare a profesorilor de serviciu.
Planificarea serviciilor pe şcoală se realizează conform unui grafic, afişat la avizier, cu cel puţin două săptămâni

înaintea efectuării serviciului și nu se pot aduce schimbari decat cu aprobarea directiunii.

Comisia de planificare a profesorilor de serviciu verifică îndeplinirea atribuţiilor de către profesorii de serviciu.

Art. 79 Profesorul aflat în imposibilitatea efectuării serviciului pe şcoală are obligaţia de a anunţa comisia de planificare a profesorilor de serviciu cu cel puţin 48 de ore înainte.

Art. 80 Profesorul aflat în imposibilitatea efectuării serviciului pe şcoală are obligaţia de a asigura înlocuirea sa cu un alt profesor pentru efectuarea serviciului pe şcoală.

Art. 81 În cazuri deosebite – forţă majoră, sau dezechilibru în planificarea serviciilor – comisia de planificare a profesorilor de serviciu desemnează din oficiu un profesor de serviciu pentru zilele neacoperite, pe care are obligaţia de а-l anunţa. Persoana responsabila cu cateringul face prezenta la clasa la ora 8.30 in vederea stabilirii numarului de copii ce servesc masa.

Art. 82 Exercitarea serviciului pe şcoală îi dă profesorului statut de ofiţer de serviciu, având următoarele atribuţii:

este prezent în şcoală în unul dintre schimburi;
face prezenta la ora 8.00 si 13.00;
semneaza documentele de catering (numar copii si numar portii);
supravegheaza servirea gustării ;
supraveghează bună desfăşurare a procesului de învăţământ, starea disciplinară şi păstrarea bunurilor;
mediază relaţiile dintre persoanele străine şi personalul şcolii;
monitorizează activitatea elevilor de serviciu;
este prezent la intrarea elevilor în şcoală la schimbul dintre ture şi are obligaţia de a asigura intrarea elevilor la timp la orele de curs;
supreaveghează elevii în timpul pauzelor ;
inspectează curăţenia spaţiilor destinate învăţământului (a claselor), şi ţine legătura cu personalul şcolii (cadre didactice, administrator, secretariat, femei de serviciu);
intervine prompt în caz de perturbare a procesului de învăţământ (absenţa unor profesori, indisciplină, distrugeri de bunuri);
informează conducerea şcolii asupra unor situaţii deosebite.

j) verifică îndeplinirea obligaţiei de către elevi de a purta ţinută decentă. Încălcarea acestei obligaţii de către elevi se constată de către profesorul de serviciu,

k) înştiinţează, în prealabil, conducerea şcolii şi pe reprezentantul legal al elevului, care trebuie să vină la şcoală pentru а-l însoţi pe elevul minor,

l ) pentru problemele medicale ale elevilor, pentru care cabinetul medical îşi declină competenţa sau în lipsa medicului şcolar, profesorul de serviciu anunţă conducerea şcolii, care apelează serviciul de urgenţă 112, dupa care îl înştiinţează pe părintele elevului. Dacă directorul nu este disponibil, sarcina apelării serviciului de urgenţă revine profesorului de serviciu,

m) pentru acte de violenţă, se urmează regulile prevăzute în Procedura de acţiune pentru cazuri de violenţă, anexă la prezentul regulament,

n) completează, la încheierea serviciului, registrul de servicii pe şcoală, menţionând problemele apărute pe parcursul serviciului.

CAPITOLUL 13

COMISIILE din unitate

Art. 83 La nivelul unităţii funcţionează Comisiile alese in cadrul C.P..

Art. 84 Comisiile de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe baza deciziei de constituire emisă de directorul unităţii de învăţământ.

Art. 85 în cadrul Comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, al Comisiei pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii şi al Comisiei pentru programe şi proiecte educative sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv comitetul/asociaţia de părinţi.

Art. 86

(1) Activitatea comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele elaborate de membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative sau prin prezentul regulament.

(2) Unitatea noastră îşi elaborează proceduri, privind funcţionarea comisiilor în funcţie de nevoile proprii.

Secţiunea 1: Comisia de control managerial intern

Art. 87

La nivelul unităţii se constituie, prin decizie a directorului, în baza hotărârii Consiliului de administraţie,

Comisia de control managerial intern, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, cu modificările si completările ulterioare.

Componenţa, modul de organizare şi de lucru, precum si alte elemente privind această comisie se stabilesc, în

funcţie de complexitatea şi de volumul activităţilor din unitate, de către conducătorul acesteia. Comisia se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Art. 88 Comisia de control managerial intern are următoarele atribuţii:

asigură coordonarea deciziilor şi acţiunilor compartimentelor structurale ale entităţii publice;
organizează, când necesităţile o impun, structuri specializate care să sprijine managementul în activitatea de coordonare;
coordonează şi influenţează decisiv rezultatele interacţiunii dintre salariaţi în cadrul raporturilor profesionale;
conştientizează salariaţii asupra consecinţelor deciziilor şi ale acţiunilor lor asupra întregii entităţi publice;
organizează consultări prealabile, în vederea unei bune coordonări, în cadrul compartimentelor cât şi între structurile unităţii.

Secţiunea 2: Comisiile de lucru

Art. 89

(1) La nivelul unităţii se constituie şi funcţionează comisiile de lucru, prevăzute de legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile, conform ROFUIP. Comisiile se constituie prin decizie a directorului, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.

La nivelul unităţii, funcţionează, în fiecare an şcolar, comisiile de lucru. Aceste comisii au fost constituite la începutul anului şcolar, cu respectarea legislaţiei în vigoare la data respectivă.
Conform ROFUIP, pentru analiza, monitorizarea şi rezolvarea unor situaţii specifice, consiliul de administraţie poate hotărî constituirea unor comisii temporare, altele decât cele prevăzute. Comisiile se constituie prin decizie a directorului, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.

CAPITOLUL 14

PROFESORII

Art. 90 Profesorii au următoarele obligaţii:

(a) să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute în fişa individuală a postului la termenele stabilite;

(b)să-şi îndeplinească sarcinile trasate de şefii ierarhici;

(c)să participe la activităţile comisiilor din care fac parte.

(d) să întocmească planificările şi să le prezinte şefilor de catedră la termenele stabilite

(e)să pregătească permanent şi cu responsabilitate toate activităţile didactice.

(f)să întocmească corect şi să transmită în termen statisticile şi informările solicitate de şefii comisiilor şi direcţiune.

(g)să aibă o ţinută decentă şi să folosească un limbaj corespunzător în relaţiile cu elevii, cu părinţii, cu celelalte cadre didactice şi cu personalul şcolii.

(h)să nu lezeze în nici un mod personalitatea elevilor, să nu primejduiască sănătatea lor fizică şi psihică. Sunt interzise cu desăvârşire pedepsele corporale.

(i) să respecte deontologia profesională.

(j) să cunoască şi să respecte următoarele legi: Legea învăţământului nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului republicată, Legea 48/2002 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, , Statutul elevului.

(k)să consemneze în catalog absenţele la începutul orelor de curs doar în cazul în care elevii nu sunt prezenţi la ora de curs; este interzisă consemnarea absenţei ca mijloc de coerciţie.

(l) să consemneze notele acordate în catalog

(m) să ia măsuri de recuperare a materiei pentru elevii cu ritm mai lent de învăţare şi să desfăşoare activităţi suplimentare cu elevii capabili de performanţă;

(n ) să facă evaluarea elevilor ţinând cont de prevederile codului/regulilor de evaluare. Profesorii vor arăta elevilor toate lucrările scrise corectate în termen de maximum 15 zile lucrătoare.Părinţii pot consulta lucrările semestriale în prezenţa profesorului;

(o) să încheie situaţia şcolară (media semestrială) a elevilor în ultima oră de curs.

(p)au obligaţia de a semna orele efectuate, în condica de prezenţă, în ziua efectuării lor.Eventuale modificări se operează numai cu aprobarea directorului sau directorului adjunct.Eventualele neconcordanţe sau neefectuări ale orelor sunt consemnate numai de către director, care vor opera în condică cu cerneală roşie.

(r) atunci cand scoala este online, se lucreaza pe platforma TEAMS, ZOOM, WHATSUPP. Activitatea online este obligatorie in functie de orarul elevilor.

(s) in scoala online au obligatia sa trimita in primele 3 zile ale lunii, prezenta la activitati.

Art. 91 Profesorilor le este interzis:

(a) să desfăşoare activităţi politice şi de prozelitism religios în şcoală;

(b) să lipsească nemotivat de la ore;

(c) să lipsească nemotivat de la şedinţe. Absenţa nemotivată de la şedinţele Consiliului profesoral se consideră abatere disciplinară. Abaterea va fi discutată în Consiliul de administraţie , iar absenţa va fi consemnată în procesul verbal şi în Fişa de evaluare anuală;

(d) să elimine elevi de la orele de curs;

(e) să folosescă în scopuri personale aparatura audio-video;

Art. 92 Dacă la adresa unui cadru didactic se primesc, într-un an şcolar, reclamaţii (contestaţii) cu privire la calitatea procesului de predare-învăţare sau la corectitudinea evaluării, acesta va fi pus în discuţia catedrei, care va înainta Consiliului de administraţie propuneri corespunzătoare. Dacă acestea ţin de competenţa Consiliului profesoral sau I.S.M.B., vor fi prezentate acestor organe.

Art. 93 In cazul contestării, de către elev sau reprezentantul său legal, a notei la o probă de evaluare scrisă, se aplică prevederile ROFUIP, cuprinse şi în prezentul regulament.

CAPITOLUL 15

STRUCTURA, ORGANIZAREA SI RESPONSABILITĂŢILE

PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR SI NEDIDACTIC

Secţiunea 1: Compartimentul secretariat

Art. 94

Compartimentul secretariat cuprinde posturile de secretar şef, secretar şi informatician.
Compartimentul secretariat este subordonat directorului unităţii şi îndeplineşte sarcinile stabilite de

reglementările legale şi/sau atribuite, prin fişele postului, persoanelor menţionate la alin. (1).

Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, potrivit unui program de lucru aprobat de director, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.

Art. 95 Atribuţiile serviciului secretariat sunt în conformitate cu cele prevăzute în ROFUIP.

transmiterea informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date;
întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi, precum şi a corespondenţei unităţii;
înscrierea copiilor/elevilor pe baza dosarelor personale, păstrarea, organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea antepreşcolarilor /preşcolarilor /elevilor, în baza hotărârilor consiliului de administraţie;
rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de fişa postului;
completarea, verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi arhivarea documentelor referitoare la situaţia şcolară a elevilor si a statelor de funcţii;
procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
selecţia, evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
păstrarea şi aplicarea ştampilei unităţii pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente, în situaţia existenţei deciziei directorului în acest sens;

j) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor, potrivit legislaţiei în vigoare

sau fişei postului;

k) întocmirea statelor de personal;

1) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de învăţământ;

m) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură în colaborare cu serviciul contabilitate,

n) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;

o) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

p) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, contractele colective de muncă aplicabile, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, regulamentul intem, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

Art. 96 Secretarul şef pune la dispoziţia cadrelor didactice condica de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acesteia.

Art. 97

Secretarul răspunde de integritatea şi securitatea cataloagelor.
În perioada cursurilor, cataloagele se păstrează în cancelarie, într-un fişet securizat, iar în perioada vacanţelor

şcolare la secretariat, în aceleaşi condiţii de siguranţă.

(3) În situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau personal didactic auxiliar, din cadrul unităţii de învăţământ, cu acordul prealabil al personalului solicitat.

Art. 98 Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare, de obţinerea de beneficii materiale.

Secţiunea 2 : Compartimentul financiar

Art. 99

(1) Compartimentul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, ţinerea evidenţei contabile, întocmirea/transmiterea situaţiilor financiare asupra fondurilor şi patrimoniului unităţii, precum şi celelalte activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor.

Din compartimentul financiar fac parte administratorul financiar şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare cu denumirea generică de “contabil” sau “contabil şef’.
Compartimentul financiar este subordonat directorului unităţii.

Art. 100 Atribuţiile serviciului financiar sunt, în conformitate cu prevederile ROFUIP, art. 85:

Serviciul Financiar are următoarele atribuţii:

desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;
gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de administraţie;
întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la execuţia bugetară;
organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
valorifică rezultatele procesului de inventariere, a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;
întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;

j) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi; k) implementarea procedurilor de contabilitate;

avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, prin care se angajează fondurile unităţii;

m) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special; n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;

Secţiunea 3: Compartimentul administrativ

Art. 101

(1) Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu şi este alcătuit din personalul nedidactic al unităţii.

(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii.

Art. 102 Atribuţiile compartimentul administrativ sunt, în conformitate cu ROFUIP, art. 90, următoarele:

gestionarea bazei materiale;
realizarea reparaţiilor, care sunt în sarcina unităţii, şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ;
întreţinerea terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico-materiale;
realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ;
recepţia bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul compartimentului;
înregistrarea modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din gestiune şi prezentarea actelor corespunzătoare Serviciului Financiar;
evidenţa consumului de materiale;
punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ privind sănătatea şi securitatea în muncă, situaţiile de urgenţă şi P.S.I.;
întocmirea proiectului anual de achiziţii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor;

j) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

Art. 103 Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea situaţiilor financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea bazei didactico-materiale a unităţii se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Art. 104

Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea unităţii se realizează în conformitate cu prevederile legale, de către comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.
Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii se supun aprobării consiliului de administraţie de către director sau, după caz, de către directorul adjunct, la propunerea motivată a compartimentelor de specialitate, vizată pentru control financiar preventiv.

Art. 105

(1) Bunurile aflate în proprietatea unităţii sunt administrate de către consiliul de administraţie.

Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care fac parte din baza didactico-materială a unităţii, pot fi închiriate, cu aprobarea consiliului de administraţie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Secţiunea 4: Biblioteca şcolară

Art. 106 Biblioteca şcolară se înfiinţează prin decizia directorului unităţii în baza hotărârii consiliului de administraţie. Biblioteca şcolară se poate reorganiza şi integra în centrul de documentare şi informare, fiind interzisă desfiinţarea acesteia.

Art. 107 In unitate funcţionează biblioteca şcolară, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

CAPITOLUL 16

ELEVII

Secţiunea 1: Exercitarea calităţii de elev/Responsabilităţi

Beneficiarii primari ai educației sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

Art. 108

(l)Dobândirea calității de beneficiar primar al educației se face prin înscrierea într-o unitate de învățământ.

(2)Înscrierea se aprobă de către consiliul de administrație, cu respectarea legislației în vigoare, a prezentului regulament, a regulamentelor specifice aprobate prin ordin al ministrului educației și a regulamentului de organizare și funcționare a unității, ca urmare a solicitării scrise a părinților sau reprezentanților legali.

Art. 109

(1)Înscrierea în învățământul primar se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

(2)În situația în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absențe ca urmare a unor probleme medicale sau se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare școlară, părinții sau reprezentanții legali pot depune la unitatea de învățământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul școlar următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras; la cererea motivată a părintelui, reînscrierea se poate face și în anul școlar în care s-a solicitat retragerea, în clasa anterioară nivelului din care s-a retras elevul.

(3)În situația solicitării de retragere, menționate la alin. (2), unitățile de învățământ vor consilia părinții sau reprezentanții legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educațional al elevului și îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluționată decât în situația în care evaluarea nivelului dezvoltării atestă necesitatea reînscrierii în clasa anterioară sau în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras.

Art. 110

Înscrierea în învățământul special se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Art. 111

Elevii promovați vor fi înscriși de drept în anul următor, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă, aprobate prin ordin al ministrului educației.

Art. 112

(1)Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor și prin participarea la activitățile existente în programul fiecărei unități de învățământ.

(2)Calitatea de elev se dovedește cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an școlar de către unitatea de învățământ la care este înscris elevul.

Art. 113

(1)Prezența elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absență. Absența se consemnează în catalog doar în cazul în care elevul nu este prezent la ora de curs și nu poate fi folosită drept mijloc de coerciție.

(2)Motivarea absențelor se face de către învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative.

(3)În cazul elevilor minori, părinții sau reprezentanții legali au obligația de a prezenta personal învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absențele copilului său.

(4)Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absențelor sunt, după caz: adeverință eliberată de medicul cabinetului școlar, de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverință/certificat medical/foaie de externare/scrisoare medicală eliberat(ă) de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza cabinetului școlar sau a medicului de familie care are în evidență fișele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

(5)În limita a 40 de ore de curs pe an școlar, fără a depăși 20% din numărul orelor alocate unei discipline, absențele pot fi motivate doar pe baza cererilor scrise ale părintelui sau reprezentantului legal al elevului sau ale elevului major, adresate învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabil de motivare de către directorul unității de învățământ.

(6)Învățătorul/Institutorul/Profesorul pentru învățământul primar/Profesorul diriginte păstrează la sediul unității de învățământ, pe tot parcursul anului școlar, actele pe baza cărora se face motivarea absențelor, prezentate în termen de 7 zile de la reluarea activității elevului.

(7)Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (6) atrage declararea absențelor ca nemotivate.

(8)În cazul elevilor reprezentanți, absențele se motivează pe baza actelor justificative, conform prevederilor statutului elevului.

Art. 114

(1)La cererea scrisă a directorilor unităților de învățământ cu program sportiv suplimentar, a profesorilor-antrenori din unitățile de învățământ cu program sportiv integrat, a directorilor cluburilor sportive școlare/asociațiilor sportive școlare sau a conducerilor structurilor naționale sportive, directorul unității de învățământ aprobă motivarea absențelor elevilor care participă la cantonamente și la competiții de nivel local, județean, regional, național și internațional.

(2)Directorul unității de învățământ aprobă motivarea absențelor elevilor care participă la olimpiadele și concursurile școlare și profesionale organizate la nivel local, județean/interjudețean, regional, național și internațional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoțitori.

Art. 115

Elevii din învățământul preuniversitar retrași se pot reînmatricula, la cerere, de regulă la începutul anului școlar, la

același nivel/ciclu de învățământ și aceeași formă de învățământ, cu susținerea, după caz, a examenelor de diferență, redobândind astfel calitatea de elev

Sectiunea 2 – Activitatea Educativă Extrașcolară

Art. 116

Activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unității de învățământ și ca mijloc de îmbunătățire a motivației, frecvenței și performanței școlare, precum și de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.

Art. 117

(1) Activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ se desfășoară în afara orelor de curs.

(2)Activitatea educativă extrașcolară organizată de unitățile de învățământ se poate desfășura fie în incinta unității de învățământ, fie în afara acesteia, în sedii ale palatelor și cluburi ale copiilor, în cluburi sportive școlare, în baze sportive și de agrement, în spații educaționale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.

Art. 118

(1)Activitățile educative extrașcolare desfășurate în unitățile de învățământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, științifice, sportive, turistice, de educație rutieră, antreprenoriale, pentru protecție civilă de educație pentru sănătate și de voluntariat.

(2)Activitățile educative extrașcolare pot consta în: proiecte și programe educative,

concursuri, festivaluri, expoziții, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediții, școli, tabere și caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

(3)Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de antepreșcolari/preșcolari/elevi, de către educator-puericultor/educatoare/învățător/ institutor/profesor pentru învățământul preșcolar/primar/profesor diriginte, cât și la nivelul unității de învățământ, de către coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare.

(4)Activitățile educative extrașcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unității de învățământ, împreună cu consiliul elevilor, în conformitate cu opțiunile elevilor și ale consiliului reprezentativ al părinților și ale asociațiilor părinților, acolo unde acestea există, precum și cu resursele de care dispune unitatea de învățământ.

(5)Organizarea activităților extrașcolare sub forma excursiilor, taberelor, expedițiilor și a altor activități de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educației.

(6)Activitățile extrașcolare de timp liber care nu necesită deplasarea din localitate, precum și activitățile extracurriculare și extrașcolare organizate în incinta unității de învățământ se derulează conform prevederilor prezentului regulament și, după caz, cu acordul de principiu al părintelui sau reprezentantului legal al copilului/elevului, exprimat în scris, la începutul anului școlar.

(7)Calendarul activităților educative extrașcolare este aprobat de consiliul de administrație al unității de învățământ.

Art. 119

Evaluarea activității educative extrașcolare derulate la nivelul unității de învățământ este parte a evaluării instituționale a respectivei unități de învățământ.

Secţiunea 2: Drepturile elevilor

Art. 120

(1) Drepturile elevilor sunt prevăzute în Capitolul II din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016.

Elevii se bucură de toate drepturile constituţionale, precum şi de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de beneficiar primar al educaţiei.
Conducerea şi personalul din unitate au obligaţia să respecte dreptul la imagine al a elevilor.
Nicio activitate organizată în unitate nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.
Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ nu pot face publice date personale ale elevilor, rezultatele şcolare, respectiv lucrări scrise/părţi ale unor lucrări scrise ale acestora – cu excepţia modalităţilor prevăzute de reglementările în vigoare.

Art. 121 Elevii au dreptul să beneficieze de o educaţie de calitate, prin aplicarea corectă a planurilor- cadru de învăţământ, prin parcurgerea integrală a programelor şcolare şi prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor cheie şi a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite.

Art. 123 Elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora au dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii aflate în oferta educaţională a unităţii, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.

Art. 124

Elevii au dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă.
Elevul sau, după caz, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, are dreptul de a contesta rezultatele evaluării,

solicitând cadrului didactic să justifice rezultatele acesteia, în prezenţa elevului şi a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal, în termen de 5 zile de la comunicare.

În situaţia în care argumentele prezentate de cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele,

tutorele sau susţinătorul legal poate solicita, în scris, directorului unităţii, reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea probelor orale sau practice.

Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna două cadre didactice de specialitate, din unitate,

care nu predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea scrisă.

Media notelor acordate separat de cadrele didactice prevăzute la alin. (4) este nota rezultată în urma reevaluării.
În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială, acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma

reevaluării, este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota acordată iniţial rămâne neschimbată. în cazul în care diferenţa dintre nota iniţială şi nota acordată în urma reevaluării este de cel puţin de un punct, contestaţia este acceptată.

În cazul acceptării contestaţiei, directorul anulează nota obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota

acordată în urma contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică ştampila unităţii.

Notele obţinute în urma contestaţiei, rămân definitive.
În situaţia în care în unitate nu există alţi profesori de specialitate care să nu predea la clasa respectivă, pot fi desemnaţi, de către inspectoratul şcolar, profesori de specialitate din alte unităţi de învăţământ.

Art. 125 Conducerea unităţii este obligată să pună, gratuit, la dispoziţia elevilor, bazele materiale şi sportive pentru pregătirea organizată a acestora.

Art. 126 Elevii din învăţământul de stat au dreptul la şcolarizare gratuită..

Art. 127

(1) în condiţiile prevăzute de lege, elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de diferite tipuri de burse: de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social.

Criteriile generale de acordare a burselor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, stabilesc anual, prin hotărâre, cuantumul şi numărul burselor care se acordă din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Criteriile specifice de acordare a tuturor tipurilor de bursă se stabilescanual, de către consiliul de

administraţie al unităţii, în funcţie de fondurile repartizate şi de rezultatele elevilor.

Pentru a stabili bursele sociale, de studiu şi de merit, Comisia de burse va afişa la avizierul elevilor şi în cancelarie condiţiile care trebuie îndeplinite şi actele necesare, până la începerea anului şcolar sau în termen de 2 săptămâni de la eventuala Hotărâre de Guvern care reglementează acest lucru.
Cererile nedepuse în termen sau neînsoţite de acte justificative nu vor fi luate în considerare de Comisia de burse.

Art. 128 Unitatea asigură elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea elevilor de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate.

Art. 129 Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pe parcursul anului calendaristic la transport.

Art. 130 Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru o atitudine civică exemplară.

Art. 131 Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi elevi.

Decizia P.S.I (anexa 8 la Procedura de sistem privind managementul de caz pentru copiii cu CES orientaţi

şcolar şi profesional nr. 6777/24.03.2017) este nominală şi se comunică personal cadrului didactic responsabil de caz în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la emiterea acesteia, însoţită de Fişa de atribuţii (anexa 9 la Procedura de sistem privind managementul de caz pentru copiii cu CES orientaţi şcolar şi profesional nr. 6777/24.03.2017)

Pentru copiii cu dizabilităţi şi/sau CES care necesită tratament pe parcursul programului şcolar, dacă părinţii/reprezentantul legal nu pot/poate asigura facilitator, se includ prevederi pentru asigurarea tratamentului în contractul cu unitatea de învăţământ
Pentru fiecare copil cu CES, responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale elaborează Planul de servicii individualizat, în colaborare cu echipa multidisciplinara, din care fac parte .Responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale este:
profesorul itinerant şi de sprijin pentru elevul cu CES integrat în învăţământul de masă;
cadrul didactic cu funcţia de diriginte pentru elevul cu CES înscris într-o unitate de învăţământ de masă,

şcolarizat la domiciliu sau în spital;

Atribuţiile responsabilului de caz servicii psihoeducaţionale (din Fişa de atribuţii a responsabilului de caz servicii psihoeducaţionale, anexa 9 la Procedura de sistem privind managementul de caz pentru copiii cu CES orientaţi şcolar şi profesional nr. 6777/24.03.2017):
în etapa de planificare :
elaborează proiectul planului de servicii individualizat (anexa 10 la Procedura de sistem privind managementul de caz pentru copiii cu CES orientaţi şcolar şi profesional nr. 6777/24.03.2017) , în cel mai scurt timp de la încheierea evaluării şi de comun acord cu SEOSP, părinţii/reprezentantul legal şi copilul, în raport cu vârsta, gradul său de maturitate şi tipul dizabilităţii realizând următoarele activităţi:

a.l) identifică serviciile şi intervenţiile necesare, precum şi termenele de realizare în acord cu rezultatele evaluărilor;

a.2) identifică capacitatea şi resursele de care dispune unitatea de învăţământ, familia şi comunitatea pentru a pune în practică planul;

a.3) se asigură că serviciile şi intervenţiile recomandate răspund nevoilor reale şi priorităţilor copilului şi ale familiei sale;

a.4) se asigură că familia şi copilul au acces efectiv la serviciile şi intervenţiile recomandate; a.5) identifică persoanele responsabile în furnizarea serviciilor şi intervenţiilor, trecând în plan numele complet şi datele de contact ale acestora; în cazul în care nu se identifică persoana responsabilă, se trece reprezentantul legal al furnizorului de servicii, urmând ca persoana responsabilă să fie comunicată ulterior, la prima reevaluare a planului;

a.6) definitivează proiectul planului de servicii individualizat cu consultarea SEOSP, de preferinţă în cadrul unei întâlniri de lucru;

stabileşte priorităţile şi ordinea acordării serviciilor din plan;
transmite proiectul planului avizat de directorul unităţii de învăţământ unde este încadrat direct la COSP, în cazul primei orientări, sau la SEOSP, pentru a fi inclus în dosarul care se înaintează COSP în cazul reorientării;
comunică proiectul planului avizat directorului unităţii de învăţământ de masă unde este înscris copilul;
transmite persoanelor responsabile din plan procedurile necesare pentru monitorizarea planului.
în etapa monitorizării cazului :
urmăreşte furnizarea beneficiilor, serviciilor şi intervenţiilor pentru copil şi familie prin realizarea următoarelor activităţi subsumate:

a.l) menţine legătura cu copilul, părinţii/reprezentantul legal şi profesioniştii numiţi responsabili din plan prin orice mijloace de comunicare;

a.2) verifică începerea furnizării beneficiilor, serviciilor şi a intervenţiilor cuprinse în plan cu

părinţii/reprezentantul legal şi profesioniştii;

a.3) colectează informaţiile legate de implementarea planului;

a.4) identifică la timp dificultăţile de implementare a planului şi le remediază împreună cu părinţii/reprezentantul legal şi profesioniştii

a.5) mediază relaţia dintre părinţi/reprezentant legal şi profesionişti atunci când este cazul;

a.6) organizează şedinţe de lucru cu profesioniştii sau întâlniri cu familia pentru identificarea soluţiilor de

remediere atunci când este cazul;

reevaluează periodic PSI;
propune revizuirea PSI dacă ascest lucru se impune şi, implicit, a contractului cu familia, după caz ;
înregistrează permanent informaţiile, progresele, evoluţia cazului în dosarul copilului ;
înaintează PSI revizuit COSP pentru avizare ;
propune SEOSP reevaluarea complexă înainte de expirarea termenului legal, bine motivată şi documentată
transmite informţia monitorizată către părţile implicate şi interesate: profesionişti, copil şi familie ;
explică familiei/reprezentantului legal clauzele contractuale din Contractul cu familia.

Art. 132 Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, cu boli cronice sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.

Art. 133

(1) Elevii au dreptul să participe la activităţi extraşcolare.

(2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţii, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.

Art. 134

(1) Elevilor le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează şi funcţionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii.

Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora.
Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi organizate în unitate, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea consiliului de administraţie. In acest caz, aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale, ale organizatorilor sau ale părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora, în cazul elevilor minori, cu privire la securitatea persoanelor şi a bunurilor.

Art. 135

în unităţile de învăţământ de stat şi particular/confesional, libertatea elevilor de a redacta şi difuza

reviste/publicaţii şcolare proprii, este garantată, conform legii.

în cazul în care aceste reviste/publicaţii conţin elemente care afectează siguranţa naţională, ordinea publică,

sănătatea şi moralitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţilor de învăţământ preuniversitar, directorul propune consiliului de administraţie suspendarea redactării şi difuzării acestora şi în baza hotărârii consiliului, le poate suspenda temporar sau le poate interzice definitiv.

Secţiunea 3: Obligaţiile elevilor

Art. 136

(1) Obligaţiilor elevilor sunt prevăzute la ari. 14 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016.

Elevii au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.
Elevii din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă sunt obligaţi să se prezinte la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de unitate.

Art. 137 Elevii au obligaţia să respecte:

prezentul Regulament de organizare şi funcţionare ;
regulile de circulaţie;
normele de securitate şi a sănătăţii în muncă, de prevenire şi de stingere a incendiilor;
normele de protecţie civilă;
normele de protecţie a mediului;
normele de protectie sanitara impuse de anumite situatii;

Art. 138 Elevii trebuie să aibă un comportament civilizat, atât în unitate, cât şi în afara ei.

Art. 139 Elevii trebuie să respecte o ţinută vestimentară decentă.

Art. 140 în incinta şcolii, este obligatorie ţinuta vestimentară decentă, adecvată unei instituţii de învăţământ. Ţinuta vestimentară sau lipsa elementelor de identificare nu poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul şcolii.

Art. 141 Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.

Art. 142 Elevii vor respecta programul de lucru al secretariatului; adeverinţa de elev se emite la 24-48 ore de la solicitarea de către elev.

Art. 143 Elevii vor depune scutirile de educaţie fizică în prima săptămână de şcoală;

Art. 144 Elevii au obligaţia de a utiliza cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la sfârşitul anului şcolar.

Art. 1 Elevii au obligaţia ca la terminarea pauzei să intre în sala de curs şi să-şi ocupe locurile în bancă;

Art. 145

Comportamentul elevilor va fi întodeauna corect, atât în relaţiile cu ceilalţi elevi, personalul şcolii şi restul

cetăţenilor. în cadrul tuturor activităţilor legate de şcoală, se aşteaptă din partea elevilor un comportament corespunzător, conştientizând faptul că acest comportament este legat de imaginea şcolii.

Toţi elevii trebuie să înţeleagă că pentru a menţine standarde înalte de comportament şi disciplină ȘCOALA îşi

rezervă dreptul să ia măsuri disciplinare severe faţă de elevii care au un comportament reprobabil, deoarece se consideră că aduc prejudicii imaginii şcolii. Abaterea va fi prezentată în cadrul Consiliului profesoral, iar sancţiunea va fi în funcţie de gravitatea faptei.

Art 146 Elevii au de asemenea obligaţia :

de a respecta drepturile de autor şi de a recunoaşte apartenenţa informaţiilor prezentate în lucrările elaborate;
de a elabora şi susţine lucrări la nivel de disciplină/modul şi lucrări de absolvire originale;
de a sesiza autorităţile competente orice ilegalităţi în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a activităţilor conexe acestuia, în condiţiile legii;
de a sesiza reprezentanţii unităţii de învăţământ cu privire la orice situaţie care ar pune în pericol siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice;
de a utiliza în mod corespunzător, conform destinaţiei stabilite, toate facilităţile şcolare la care au acces;
de a respecta curăţenia, liniştea şi ordinea în perimetrul şcolar;
de a păstra integritatea şi buna funcţionare a bazei materiale puse la dispoziţia lor de către instituţiile de învăţământ preuniversitar;
de a plăti contravaloarea eventualelor prejudicii aduse bazei materiale puse la dispoziţia lor de către instituţia de învăţământ preuniversitar, în urma constatării culpei individuale;
prezența la cursurile online este obligatorie
j)          participarea la cursuri se face vizual și auditiv (cu camera video și microfonul pornite)
k)          este interzisă înregistrarea sub orice formă a unei activități online fără acordul celui care o conduce
l)           este interzisă orice manevră tehnică ce poate duce la perturbarea activității, cum ar fi: oprirea microfoanelor participanților, excluderea participanților, ștergerea unui grup de lucru, a unor materiale, etc.

Art. 147 Prin rotaţie, elevii fiecărei clase fac de serviciu pe clasă, având următoarele atribuţii:

asigură condiţii optime de desfăşurare a orelor (ordine şi curăţenie, servicii – tabla ştearsă, creta).

Art. 148 Pe lângă interdicţiile prevăzute în art. 18 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016, este interzis elevilor şi tinerilor din unitate:

să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;
să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de

la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

să modifice configuraţia calculatoarelor fără aprobarea expresă a profesorilor;
să instaleze pe hard-discurile calculatoarelor programe neautorizate (prin copiere de pe CD-uri sau stik.uri proprii sau de pe internet, descărcare de e-mail.etc.);
să instaleze jocuri pe calculatoare;
să acceseze de pe calculatoarele şcolii site-uri pornografice sau site-uri cu un conţinut obscen sau care promovează violenţa, consumul de droguri, alcool, etc.
să rămână în şcoală după terminarea cursurilor fără aprobarea dirigintelui şi/sau conducerii şcolii.
să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

i) să deţină, să consume sau să comercializeze, în perimetrul unităţii şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la jocuri de noroc;

j) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de orice tipuri de arme sau de alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului unităţii;

k) să posede şi/sau să difuzeze materiale care au un caracter obscen sau pornografic;

l) să utilizeze telefoanele mobile în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor; prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, doar cu acordul cadrului didactic, în situaţii de urgenţă sau dacă utilizarea lor poate contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ;

m) să intre in unitate cu sisteme audio-video (reportofoane, camere video, aparate foto, etc) cu excepţia zilelor festive sau a activităţilor şcolare/extraşcolare, caz în care va fi necesară aprobarea direcţiunii;

n) elevilor le este interzis să facă fotografii/filmeze în şcoală şi să posteze imagini (filme, fotografii) din şcoală pe internet (site-uri de socializare, bloguri etc.) fără aprobarea conducerii şcolii; prin excepţie de la această prevedere, este permisă înregistrarea, doar cu acordul cadrului didactic, în cazul în care această activitate poate contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ

0) să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare şi atitudini ostentative şi provocatoare;

p) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii sau să lezeze în orice mod imaginea publică a acestora;

r) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în unitate şi în afara ei;

s) să părăsească incinta unităţii în timpul programului fără înştiinţarea părintelui/tutorelui legal, care se va prezenta la şcoala, pentru а-l însoţi pe elevul minor şi a directorului şcolii. la ieşirea din şcoală.

Secţiunea 4: Recompense şi sancţiuni ale elevilor. Recompense

Art. 149 Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportament exemplar pot primi următoarele recompense:

evidenţiere în faţa colegilor clasei;
evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa consiliului profesoral;
comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, în care se menţionează faptele deosebite pentru care elevul este evidenţiat;
burse de merit şi de performanţă pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă;
alte stimulente materiale acordate din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ, ori de agenţi economici sau de sponsori;
premii, diplome, medalii;
recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din ţară şi din străinătate;

Art. 150

La sfârşitul anului şcolar, elevii pot fi premiaţi prin acordarea de diplome pentru activitatea desfăşurată şi/sau

rezultatele obţinute.

Acordarea premiilor se face la nivelul unităţii, la propunerea profesorului diriginte, a consiliului clasei sau a

directorului şcolii

(3) Diplomele se pot acorda:

pentru rezultate deosebite la învăţătură, sau pe discipline, potrivit consiliului profesoral al unităţii; numărul diplomelor pe care un elev le poate primi nu este limitat; elevii care primesc diplome pe discipline sunt selectaţi numai dintre aceia care au obţinut media 10 anuală sau calificativul “Foarte bine” la disciplina respectivă;
pentru alte tipuri de performanţe: pentru purtare, pentru o relaţionare corespunzătoare cu colegii, pentru alte tipuri de activităţi sau preocupări care merită să fie apreciate.

Art. 151 Pentru medii egale se acordă acelaşi premiu.

Art. 152 (1) Elevii din sistemul de învăţământ de stat care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.

Conform art. 16, alin 4 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016, sancţiunile care se pot aplica sunt următoarele:
Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice context.
Toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali şi elevului major.

Art. 153

(1) Observaţia individuală constă în atenţionarea elevului, cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare, ori a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să dovedească, ulterior, un comportament corespunzător.

(2) Sancţiunea se aplică de către profesorul diriginte sau de către director.

Art. 154

(1) Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către profesorul diriginte, cu indicarea faptelor care au determinat aplicarea sancţiunii.

Sancţiunea este propusă consiliului clasei de către cadrul didactic la ora căruia s-au petrecut faptele susceptibiule de sancţiune, spre validare. Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-a verbale al consiliului clasei şi într-un raport care va fi prezentat consiliului profesoral de către profesorul diriginte, la sfârşitul semestrului în care a fost aplicată.
Mustrarea scrisă este redactată de profesorul diriginte, este semnată de acesta şi de către director, este înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii; documentul va fi înmânat părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, personal, de către diriginţi sub semnătură sau transmis prin poştă, cu confirmare de primire.

Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul sub care a fost înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii.
Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art. 155

(1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea consiliului clasei, aprobată prin hotărârea consiliului profesoral.

Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii.

Art. 156

(1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă, în aceeaşi unitate de învăţământ, se propune de către consiliul clasei, se aprobă de către consiliul profesoral şi se aplică prin înmânarea, în scris şi sub semnătură, a sancţiunii, de către profesorul diriginte/director, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei şi în registrul matricol.
Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare şi este aprobată de consiliul profesoral.
Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii.

Art. 157

(1) Măsura complementară privind scăderea notei la purtare asociată uneia dintre sancţiunile menţionate la articolele 140, alin 2, lit а-d se poate anula dacă elevul sancţionat dovedeşte un comportament ireproşabil, cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului/anului şcolar.

(2) Anularea, în condiţiile stabilite la alin. (1), a măsurii privind scăderea notei la purtare, se aprobă de autoritatea care a aplicat sancţiunea.

Art. 158

(1) Elevii care se fac vinovaţi de sustragerea/deteriorarea/distrugerea bunurilor sunt obligaţi, personal sau prin părinţii, tutorii sau susţinătorii legali să acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sau al răspunderii pentru fapta minorului, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate/sustrase.

în cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase/claselor.
Şcoala nu asigură securitatea telefoanelor mobile sau a altor obiecte de valoare aparţinând elevilor. în consecinţă, le este interzis elevilor accesul cu telefoane mobile/obiecte de valoare pe timpul desfăşurării orelor de curs. Telefoanele mobile ale elevilor vor sta încuiate în dulap între orele 8 – 15.

Art. 159

(1) Contestarea sancţiunilor prevăzute la Art. 153, se adresează, de către părinte, tutore sau susţinător legal/elevul major, în scris, consiliului de administraţie al unităţii, în termen de 5 zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii

Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Hotărârea de soluţionare a contestaţiei este definitivă şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.

Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

CAPITOLUL 17

ASIGURAREA SIGURANŢEI ŞCOLARE ŞI A CLIMATULUI ŞCOLAR OPTIM

Art. 160

Atât personalul şcolii, cât şi elevii şi părinţii acestora vor contribui la asigurarea unui climat şcolar de ordine, de

confort şi siguranţă.

Pentru asigurarea securităţii elevilor, la începutul anului şcolar profesorii diriginţi vor efectua instructajul cu

privire la principalele norme de protecţia muncii şi pază contra incendiilor. în urma instruirii, atât profesorii diriginţi cât şi elevii vor semna fişele. Modelele fişelor de instructaj se află în Anexa nr. 6 la prezentului Regulament Intern.

Este interzis cu desăvâşire accesul în şcoală al persoanelor din anturajul elevilor în timpul desfăşurării

programului şcolar; în mod excepţional se permite în timpul desfăşurării programului şcolar, vizita părintelui sau a tutorelui legal al elevilor.

Accesul părinţilor sau tutorilor legali este permis în baza verificării identităţii acestora, unde se va afla registrul

pentru evidenţa accesului invitaţilor în incinta şcolii.

Accesul altor persoane este permis numai după efectuarea procedurilor de identificare, înregistrare şi control al

persoanelor de către personalul care asigură paza şcolii.

Accesul persoanelor străine în incinta şcolii se va face numai prin locul special destinat acestui scop, acestea

fiind însoţite şi supravegheate pe tot parcursul vizitei de personalul de pază/personalul didactic de serviciu

Accesul autovehiculelor în incinta şcolii se va face numai prin locul special destinat acestui scop, care să permită

organizarea supravegherii acestora la intrarea şi la ieşirea din unitate. Este permis numai accesul autovehiculelor care aparţin unităţii de învăţământ şi angajaţilor, salvării, pompierilor, poliţiei, salubrizării sau jandarmeriei, precum şi a celor care asigură intervenţia operativă pentru remedierea unor defecţiuni ale reţelelor interioare (apă, gaze, telefonie, electrice, etc), sau a celor care aprovizionează unitatea cu produsele sau materialele contractate. în caz de intervenţie sau aprovizionare, în Registrul de acces se vor face menţiuni referitoare la intrarea în unitate a acestor vehicule (oră, marca, număr de îmmatriculare, durata staţionării, scopul) şi pentru identificarea conducătorului auto.

Personalul de pază va respecta consemnul general stabilit de organele de poliţie abilitate
Este interzis cu desăvârşire accesul în şcoală al persoanelor aflate sub influenţa băuturilor alcoolice sau al

celor turbulente, precum şi al celor care au intenţia vădită de a deranja ordinea şi liniştea publică. Pentru fiecare caz depistat se va solicita sprijinulorganelor competente.

Cadrele didactice vor aduce imediat la cunoştinţa Conducerii şcolii, în vederea informării urgente a ISMB,

a inspectoratelor şcolare de sector, a organelor teritoriale de poliţie, producerea unor evenimente de natură să afecteze ordinea publică şi siguranţa în unitatea de învăţământ, precum şi despre prezenţa nejustificată a unor persoane în şcoală sau în imediata apropiere a acesteia.

Art. 161 Clădirea şcolii va fi menţinută în condiţii de curăţenie pentru menţinerea sănătăţii elevilor.

Art. 162

(1) Este interzis cu desăvârşire oricărei persoane accesul în şcoală cu sisteme audio-video (reportofoane, camere video, aparate foto, etc) fără aprobarea direcţiunii.

(2) Sunt interzise cu desăvârşire oricărei persoane fotografierea/filmarea în şcoală şi postarea de imagini (filme,

CAPITOLUL 19

EVALUAREA ELEVILOR

Secţiunea 1: Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolar

Evaluarea are drept scop identificarea nivelului la care se află la un anumit moment învățarea, orientarea și optimizarea acesteia.

Art. 163

(1)Conform legii, evaluările în sistemul de învățământ preuniversitar se realizează la nivel de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.

(2)În sistemul de învățământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competențe, oferă feedback real elevilor, părinților și cadrelor didactice și stă la baza planurilor individuale de învățare.

Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc., nu poate fi folosit ca mijloc de coerciție, acesta reflectând strict rezultatele învățării, conform prevederilor legale.
Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar. La sfârșitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor față de învățare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an școlar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

Art. 164

(l)Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârstă și de particularitățile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației și de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

a)evaluări orale;

b)teste, lucrări scrise;

c)experimente și activități practice;

referate;
proiecte;
probe practice;

g)alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum și aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educației/inspectoratele școlare.

(2)În învățământul primar, la clasele I-IV, în cel secundar și în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepția celor preponderent practice, cel puțin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.

Art. 165

Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de programele școlare, parte a curriculumului național.

Art. 166

(1)Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

a)aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreșcolar, preșcolar și clasa pregătitoare;

b)calificative la clasele I-IV și în învățământul special care școlarizează elevi cu deficiențe grave, severe, profunde sau asociate;

c)note de la 1 la 10 în învățământul secundar și în învățământul postliceal.

Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: “Calificativul/data”, respectiv “Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităților-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.

(3)Prin excepție de la prevederile alin. (2), la nivelurile antepreșcolar și preșcolar, rezultatele evaluării sunt consemnate în caietul de observații, iar pentru clasa pregătitoare în raportul anual de evaluare.

(4)Pentru frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor/concursurilor organizate la nivelul unității de învățământ, conform prezentului regulament, se acordă nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.

(5)Elevii vor beneficia pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare, elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunoștințelor, pentru întreprinderea unor acțiuni de învățare remedială și pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare.

Art. 167

(l)Pentru nivelurile antepreșcolar și preșcolar, rezultatele evaluării se comunică și se discută cu părinții sau reprezentanții legali.

(2)Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor și se trec în catalog și în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.

(3)Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

(5)În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învățământ, precum și cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

(6)Elevii aflați în situație de corigență vor avea cu cel puțin un calificativ/o notă în plus față de numărul de calificative/note prevăzut la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.

Art. 168

(1)La sfârșitul anului școlar, cadrele didactice au obligația să încheie situația școlară a elevilor.

(2)La sfârșitul anului școlar, învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvența și comportamentul elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învățământ.

(3)La sfârșitul anului școlar, învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situației școlare a fiecărui elev.

(4)În cazul secțiilor/școlilor speciale germane din România, ale căror cursuri sunt finalizate cu diplomă de acces general în învățământul superior german și diplomă de bacalaureat, structura anului școlar și modalitatea de încheiere a situației școlare se adaptează la sistemul educațional german de către consiliul de administrație al unității de învățământ.

Art. 169

(1)La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(2)Mediile se consemnează în catalog cu cerneală roșie.

(3)În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obținute pe parcursul desfășurării modulului, conform prevederilor alin. (1). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în momentul finalizării acestuia.

(4)Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele și de la purtare.

Art. 170

(1)La clasele I-IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

(2)Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabilește astfel: se aleg două calificative cu frecvența cea mai mare, acordate în timpul anului școlar, după care, în perioadele de recapitulare și de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

a)progresul sau regresul elevului;

b)raportul efort-performanță realizată;

c)creșterea sau descreșterea motivației elevului;

d)realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic și care au fost aduse la cunoștința părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.

Art. 171

(1)În învățământul primar, calificativele anuale la fiecare disciplină se consemnează în catalog de către învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învățători/institutori/profesorii pentru învățământul primar.

(2)În învățământul secundar inferior, secundar superior și postliceal, mediile anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginți ai claselor.

Art. 172

(1)Elevii scutiți de efort fizic au obligația de a fi prezenți la orele de educație fizică și sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note și nu li se încheie media la această disciplină în anul în care sunt scutiți medical.

(2)Pentru elevii scutiți medical, profesorul de educație fizică și sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, “scutit medical în anul școlar”, specificând totodată documentul medical, numărul și data eliberării acestuia. Documentul medical va fi atașat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.

(3)Elevii scutiți medical nu sunt obligați să vină în echipament sportiv la orele de educație fizică și sport, dar trebuie să aibă încălțăminte adecvată pentru sălile de sport. Absențele la aceste ore se consemnează în catalog.

(4)Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiți medical, în timpul orei de educație fizică și sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale, de exemplu: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ținerea scorului etc.

Art. 173

Participarea la ora de religie se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 174

(1)Sunt declarați promovați elevii care, la sfârșitul anului școlar, obțin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puțin media anuală 5/calificativul “Suficient”, iar la purtare, media anuală 6/calificativul “Suficient”.

(2)Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice și ai liceelor militare care obțin la purtare media anuală mai mică de 8 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Acești elevi sunt obligați să se transfere, pentru anul școlar următor, la alte profiluri/licee, cu respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor de organizare și funcționare a unităților în cauză.

Art. 175

Sunt declarați amânați elevii cărora nu li se poate definitiva situația școlară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

a)au absentat, motivat și nemotivat, la cel puțin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an școlar la disciplinele/modulele respective și nu au numărul minim de calificative/note prevăzut de prezentul regulament;

b)au fost scutiți de frecvență de către directorul unității de învățământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri și concursuri profesionale, cultural-artistice și sportive, interne și internaționale, cantonamente și pregătire specializată;

c)au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educației;

d)au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte țări;

e)nu au un număr suficient de calificative/note necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile anuale la disciplinele/modulele respective consemnate în catalog de către cadrul didactic din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.

Art. 176

Încheierea situației școlare a elevilor amânați se face înaintea sesiunii de corigențe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administrație. Elevii amânați care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situației școlare a elevilor amânați se pot prezenta la sesiunea de examene de corigențe. Elevii declarați amânați din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscriși în clasa pentru care nu s-a încheiat situația școlară.

Art. 177

(1)Sunt declarați corigenți elevii care obțin calificativul “Insuficient”/medii anuale sub 5 la cel mult două discipline de studiu, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare la cel mult două discipline de studiu.

(2)În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declarați corigenți:

a)elevii care obțin medii sub 5 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului școlar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;

b)elevii care obțin medii sub 5 la cel mult două module care se finalizează la sfârșitul anului școlar, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare la cel mult două module.

(3)Pentru elevii corigenți se organizează anual o singură sesiune de examene de corigență, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educației.

(4)Pentru elevii corigenți menționați la alin. (2) lit. a) se organizează și o sesiune specială de examene de corigență, în ultima săptămână de cursuri a anului școlar. Media fiecărui modul, obținută în cadrul sesiunii speciale de corigență, este și media anuală a modulului.

Art. 178

(1)Sunt declarați repetenți:

a)elevii care au obținut calificativul “Insuficient”/medii anuale sub 5 la mai mult de două discipline de învățământ/module care se finalizează la sfârșitul anului școlar. Prevederile se aplică și elevilor care nu au promovat examenele de corigență în sesiunea specială, organizată în conformitate cu art. 119 alin. (4) din ROFUIP;

b)elevii care au obținut la purtare calificativul anual “Insuficient”/media anuală mai mică de 6;

c)elevii corigenți care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigență sau, după caz, la sesiunea specială prevăzută la art. 119 alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situație de corigență;

d)elevii amânați care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situației școlare la cel puțin o disciplină/un modul;

e)elevii exmatriculați din învățământul postliceal, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele școlare “Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ sau în altă unitate de învățământ”.

(2) La sfârșitul clasei pregătitoare și al clasei I elevii nu pot fi lăsați repetenți. Elevii care, pe parcursul anului școlar, au manifestat dificultăți de învățare, menționate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor față de învățare, rămân în colectivele în care au învățat și intră, pe parcursul anului școlar următor, într-un program de remediere/recuperare școlară, realizat de un învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar împreună cu un specialist de la centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.

Art. 179

(1)Elevii declarați repetenți se înscriu, la cerere, în anul școlar următor în clasa pe care o repetă, la aceeași unitate de învățământ, inclusiv cu depășirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la o altă unitate de învățământ.

(2)Pentru elevii din învățământul secundar superior repetenți la sfârșitul primului an de studii, reînscrierea se poate face și peste cifra de școlarizare aprobată.

(3)În ciclul superior al liceului și în învățământul postliceal cu frecvență, elevii se pot afla în situația de repetenție de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată. (4)Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al liceului sau din învățământul postliceal care repetă a doua oară un an școlar sau care se află în stare de repetenție pentru a treia oară se poate realiza în învățământul cu frecvență redusă.

Art. 180

(1)După încheierea sesiunii de corigență, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învățământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an școlar.

(2)Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unității de învățământ, în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor examenului de corigență.

(3)Reexaminarea se desfășoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar.

(4)Comisia de reexaminare se numește prin decizie a directorului și este formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară.

Art. 181

(1)Pentru elevii declarați corigenți sau amânați, examinarea se face din toată materia studiată în anul școlar, conform programei școlare.

(2)Pentru elevii care susțin examene de diferență, examinarea se face din toată materia studiată în anul școlar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcție de situație.

(3)Disciplinele/Modulele la care se dau examene de diferență sunt cele prevăzute în trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al specializării/calificării profesionale a clasei la care se face transferul și care nu au fost studiate de candidat. Se susține examen separat pentru fiecare clasă/an de studiu. Notele obținute la examenele de diferență din curriculumul diferențiat se consemnează în registrul matricol, fără a fi luate în calcul pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu încheiat.

(4)Nu se susțin examene de diferență pentru disciplinele din curriculumul la decizia școlii. (5)În cazul elevilor transferați în timpul anului școlar, aceștia preiau disciplinele opționale ale clasei în care se transferă.

(6)În cazul transferului elevilor corigenți la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării profesionale, și care nu vor mai studia la unitatea de învățământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susține doar examenele de diferență. Prevederea se aplică și în cazul elevilor declarați amânați.

Art. 182

Frecventarea învățământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvență la 18 ani. Persoanele care nu au

finalizat învățământul obligatoriu până la această vârstă și care au depășit cu mai mult de trei ani vârsta clasei își pot continua studiile, la cerere, și la forma de învățământ cu frecvență, cursuri serale sau la forma cu frecvență redusă.

(2)Persoanele care au depășit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise și care nu au absolvit învățământul primar până la vârsta de 14 ani, precum și persoanele care au depășit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise și care nu au finalizat învățământul secundar inferior pot continua studiile, la solicitarea acestora, și în programul “A doua șansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Art. 183

(1)Elevii care, indiferent de cetățenie sau statut, au urmat cursurile într-o unitate de învățământ din altă țară sau la organizații furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități corespunzătoare unor sisteme educaționale din alte țări pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoașterea sau echivalarea de către inspectoratele școlare județene, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate și, după caz, după susținerea examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

(2)Elevii menționați la alin. (1) vor fi înscriși ca audienți până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinții sau reprezentanții legali ai acestora solicită școlarizarea.

(3)Activitatea elevilor audienți va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate mențiunile privind evaluările și frecvența urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoașterii și a echivalării studiilor parcurse în străinătate și după promovarea eventualelor examene de diferență.

(4)Indiferent de cetățenie sau statut, alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie, de către directorul unității de învățământ, în baza hotărârii consiliului de administrație luate în baza analizării raportului întocmit de o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unității de învățământ, din care fac parte și directorul/directorul adjunct și un psiholog/consilier școlar.

(5)Evaluarea situației elevului și decizia menționată la alin. (4) vor ține cont de vârsta și nivelul dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinților, de nivelul obținut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluție școlară.

(6)În cazul în care părinții sau reprezentanții legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinții, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.

(7)În cazul în care părinții sau reprezentanții legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).

(8)În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din partea inspectoratelor școlare județene, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, respectiv al ministerului privind recunoașterea și echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei și i se transferă din catalogul provizoriu toate mențiunile cu privire la activitatea desfășurată – note, absențe etc.

(9)În situația în care studiile făcute în străinătate sau la organizații furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități corespunzătoare unor sisteme educaționale din alte țări nu au fost echivalate sau au fost echivalate parțial de către inspectoratele școlare județene, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, respectiv de către minister, iar între ultima clasă echivalată și clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului școlar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situației școlare pentru anii neechivalați sau care nu au fost parcurși ori promovați.

(10)În contextul prevăzut la alin. (9) inspectoratul școlar constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice și cel puțin un inspector școlar/profesor metodist, care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor școlare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de învățământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate fie prin recunoaștere și echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (9). Modul de desfășurare și rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de învățământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică și în cazul persoanelor, indiferent de cetățenie sau statut, care solicită continuarea studiilor și înscrierea în sistemul românesc, fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizații furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități corespunzătoare unor sisteme educaționale din alte țări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar.

(11)Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin. (9) la 3 sau mai multe discipline/module, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează examenul de diferență la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afișate rezultatele evaluării. Dacă părintele sau reprezentantul legal, respectiv elevul major solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor primei examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.

(12)Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea și participarea la cursul de inițiere în limba română se fac conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației. Pentru persoanele care solicită sau beneficiază de o formă de protecție internațională, înscrierea în învățământul românesc, la oricare din formele de învățământ, se poate face, în cazul elevilor majori, la solicitarea acestora sau, în cazul elevilor minori, la solicitarea părinților sau reprezentanților legali. Înscrierea în învățământul preuniversitar se poate face, în condițiile participării la cursul de inițiere în limba română și, după caz, fie după primirea avizului privind recunoașterea și echivalarea studiilor de către instituțiile abilitate, fie după parcurgerea procedurilor prevăzute la alin. (9)-(11). Persoanele care solicită sau beneficiază de o formă de protecție internațională pot opta pentru continuarea studiilor inclusiv în cadrul programului “A doua șansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, simultan cu participarea la cursul de inițiere în limba română.

(13)Copiilor lucrătorilor migranți li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învățământul obligatoriu din România.

Art.184 Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învățământul românesc li se aplică prevederile elaborate de minister privind școlarizarea.

(1)Elevilor, care urmează să continue studiile în alte țări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în unitatea de învățământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.

(2)În cazul în care o persoană, indiferent de cetățenie sau statut, solicită înscrierea în sistemul de învățământ românesc după începerea cursurilor noului an școlar, se aplică procedura referitoare la recunoaștere și echivalare și, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul școlar parcurs în străinătate.

Art. 185

(1)Consiliul profesoral validează situația școlară a elevilor, pe clase, în ședința de încheiere a cursurilor, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor promovați, numărul și numele elevilor corigenți, repetenți, amânați, precum și numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7, calificative mai puțin de “Bine”.

(2)Situația școlară a elevilor corigenți, amânați sau repetenți se comunică în scris părinților sau reprezentanților legali sau, după caz, elevilor majori de către învățător/institutor/ profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor.

(3)Pentru elevii amânați sau corigenți, învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinților, tutorelui sau reprezentantului legal programul de desfășurare a examenelor de corigență și perioada de încheiere a situației școlare.

(4)Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui/reprezentantului legal sau al elevului/absolventului major, documentele elevului, cu excepția situației prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

SECȚIUNEA 2: Examenele organizate la nivelul unităților de învățământ

Art. 186

(l)Examenele organizate de unitățile de învățământ sunt:

a)examen de corigență;

b)examen de încheiere a situației școlare pentru elevii declarați amânați;

Art. 187

(1)Pentru desfășurarea examenelor există trei tipuri de probe: scrise, orale și practice, după caz. La toate examenele se susțin, de regulă, două din cele trei probe – proba scrisă și proba orală.

(2)Directorul unității de învățământ stabilește, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administrație, componența comisiilor și datele de desfășurare a examenelor. Comisia de corigențe are în componență un președinte și câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.

(3)La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeași specialitate sau, după caz, specialități înrudite/din aceeași arie curriculară.

(4)Pentru examinarea elevilor corigenți, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învățământ în timpul anului școlar. În mod excepțional, în situația în care între elev și profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examen este numit un alt cadru didactic de aceeași specialitate sau, după caz, de specialități înrudite din aceeași arie curriculară.

Art. 188

(1)Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învățământul primar și de 90 de minute pentru învățământul secundar, din momentul primirii subiectelor de către elev. Proba scrisă conține două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

(2)Proba orală a examenelor se desfășoară prin dialog cadru didactic – elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susțin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conține două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.

(3)Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o/un notă/calificativ la fiecare probă susținută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi și fracționare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigență, fracțiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

(4)Media obținută de elev la examenul de corigență este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptă o diferență mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face președintele comisiei de examen.

(5)La clasele la care evaluarea cunoștințelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise și după susținerea examenului oral, fiecare examinator acordă propriul calificativ; calificativul final al elevului la examenul de corigență se stabilește de comun acord între cei doi examinatori.

Art. 189

(1)Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen dacă obține cel puțin calificativul “Suficient”/media 5.

(2)Sunt declarați promovați anual elevii care obțin, la fiecare disciplină/modul la care susțin examenul de corigență, cel puțin calificativul “Suficient”/media 5.

(3)Media obținută la examenul de corigență, la cel de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați pentru un an și la examenul de diferență care echivalează o disciplină studiată timp de un an școlar constituie media anuală a disciplinei respective și intră în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați media obținută constituie media anuală a elevului la disciplina respectivă.

Art. 190

(1)Elevii corigenți sau amânați care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinați la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an școlar.

(2)În situații excepționale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul școlar poate aproba susținerea examenului și după începerea cursurilor noului an școlar.

Art. 191

(1) Rezultatele obținute la examenele de încheiere a situației școlare, la examenele pentru elevii amânați și la examenele de corigență, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare și se trec în catalogul clasei de către secretarul-șef/secretarul unității de învățământ, în termen de maximum 5 zile de la afișarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 134 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de 5 zile de la afișare.

(2)Rezultatele obținute de elevi la examenele de diferență se consemnează în catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol și în catalogul clasei de către secretarul-șef/secretarul unității de învățământ.

(3)În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator sau calificativul, precum și media obținută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori și de către președintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(4)Președintele comisiei de examen predă secretarului unității de învățământ toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise și însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 134 alin. (2).

(5)Lucrările scrise și foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unității de învățământ timp de un an.

(6) Rezultatul la examenele de corigență și la examenele de încheiere a situației pentru elevii amânați, precum și situația școlară anuală a elevilor se afișează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen, cu respectarea legislației în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal, și se consemnează în procesul-verbal al primei ședințe a consiliului profesoral.

Art. 192

După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situației de corigență sau de reexaminare, învățătorul /institutorul /profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte comunica parintilor rezultatele.

Art. 193 Prezenţei facilitatorilor în unitatea de învăţământ, precum şi modul de organizare a activităţii acestora, conform ORDINULUI COMUN 1985/1305/5805/2016, art.64.

ART. 64

(1) Fiecare unitate de învăţământ în care se află copii cu dizabilităţi şi/sau CES include în regulamentul de organizare şi funcţionare proceduri privind aprobarea acestea fiind prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Facilitatorul menţionat la art. 63 alin. (2) lit. d) poate fi unul dintre părinţi, asistentul personal, pentru copiii cu grad de

handicap grav, o persoană numită de părinţi faţă de care copilul are dezvoltată o relaţie de ataşament sau un specialist recomandat de părinţi/reprezentantul legal.

(3) Numirea de către părinţi/reprezentantul legal a unui facilitator se face în urma includerii acestuia în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul de servicii psihoeducaţionale. Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinţilor/reprezentantului legal, fie la recomandarea unui profesionist, cu acordul părinţilor/reprezentantului legal.

(4) Pentru copiii cu grad de handicap grav cu asistent personal, părinţii/reprezentantul legal asigură obligatoriu facilitator.

(5) Un facilitator poate avea grijă de mai mulţi copii cu dizabilităţi şi/sau CES în aceeaşi clasă.

(6) Părinţii/Reprezentantul legal pot/poate numi facilitatori provenind din cadrul unor organizaţii neguvernamentale, universităţi, alte instituţii, cu care unitatea de învăţământ încheie acorduri în acest sens.

(7) Pentru copiii cu dizabilităţi şi/sau CES care necesită tratament pe parcursul programului şcolar, dacă părinţii/reprezentantul legal nu pot/poate asigura facilitator, se includ prevederi pentru asigurarea tratamentului în contractul cu unitatea de învăţământ.

(8) Atribuţiile facilitatorului sunt cel puţin următoarele:

a) supravegherea şi îngrijirea copilului în timpul orelor de curs, în pauze şi în cursul activităţilor extraşcolare;

b) facilitarea relaţiei copilului cu colegii, în timpul orelor de curs şi în pauze;

c) facilitarea relaţiei copilului cu cadrul didactic, în timpul orelor de curs;

d) sprijin la efectuarea exerciţiilor predate, în timpul orelor de curs;

e) colaborarea cu cadrul didactic de la clasă, cu profesorul itinerant şi de sprijin şi cu alte cadre didactice şi profesionişti din şcoală;

f) facilitarea relaţiei cu colegii şi profesorii în cursul activităţilor extraşcolare;

g) colaborarea cu părinţii/reprezentanţii legali.

(9) Prezenţa facilitatorilor la clasă nu poate fi condiţionată de gradul de handicap

CAPITOLUL 20

TRANSFERUL ELEVILOR

Art. 19 Elevii au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile ROFUIP şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ la care se face transferul.

Art. 195 Transferul elevilor se face cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă.

Art. 196

(1) Elevii se pot transfera de la o grupă/clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de elevi la grupă /clasă.

în situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de elevi la clasă, inspectoratul şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.

Art. 197

(1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, profilul şi/sau specializarea se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară.

Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:
de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;
de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai în perioada vacanţei de vară.
Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, cu schimbarea profilului şi/sau specializării se efectuează în perioada vacanţei de vară.
Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi a ROFUIP, în următoarele situaţii:
la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;
în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;
în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

Art. 198

Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de propriul regulament de organizare şi funcţionare.

Art. 199

(1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face propuneri de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers.

(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului şi de către consilierul psihopedagog şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de orientare şcolară şi profesională din cadrul Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali.

Art. 200 După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.

CAPITOLUL 21

EVALUAREA UNITĂŢII

Secţiunea 1: Dispoziţii generale

Art. 201 Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu prevederile legale, în două forme fundamentale:

inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ;
evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.

Art. 202

(1) Inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la politicile educaţionale, la scopurile şi obiectivele dezirabile propuse, la standardele asumate în funcţionarea acestora.

Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în conformitate cu prevederile Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ, elaborat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, prin inspecţia şcolară, inspectoratele şcolare:
îndrumă, controlează şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare;
controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ.
Conducerea unităţii şi personalul didactic nu poate refuza inspecţia şcolară, cu excepţia situaţiilor în care din cauze obiective probate cu acte doveditoare aceştia nu-şi pot desfăşura activităţile profesionale curente.

Secţiunea 2: Evaluarea internă a calităţii educaţiei

Art. 203

(1) Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru unitate şi este centrată preponderent pe rezultatele procesului învăţării.

Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar.

Art. 204

(1) în conformitate cu prevederile legale, la nivelul unităţii se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).

Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
Conducerea unităţii este direct responsabilă de calitatea educaţiei furnizate.

Art. 205 în procesele de autoevaluare şi monitorizare internă, unitatea noastră va aplica instrumentele Cadrului Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic.

Art. 206

Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.
Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar sau a Ministerului Educaţiei Naţionale se bazează pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitate.

Secţiunea 3: Evaluarea externă a calităţii educaţiei

Art. 207

(1) O formă specifică de evaluare instituţională, diferită de inspecţia generală a unităţilor şcolare, o reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar.

Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ se realizează în conformitate cu prevederile legale, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar.
Unităţile de învăţământ se supun procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii.
Evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituţionale, conform prevederilor legale.
în cazul unităţilor de învăţământ supuse evaluării externe realizată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în bugetele acestora vor fi asigurate, în mod distinct, din finanţarea de bază, sumele necesare acoperirii costurilor, conform tarifelor percepute de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar pentru această activitate.

CAPITOLUL 21

PĂRINŢII

Secţiunea 1 Drepturile părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali

Art. 208 Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să decidă, în limitele legii, cu privire la unitatea de învăţământ unde va studia elevul.

Art. 209

(1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să fie informat periodic referitor la situaţia şcolară şi comportamentul propriului copil.

(2) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilul ui/el evului au acces la toate informaţiile legate de sistemul de învăţământ care privesc educaţia copiilor lor.

(3)Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să dobândească informaţii numai referitor la situaţia propriului copil.

Art. 210

(1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii de învăţământ în concordanţă cu procedura de acces, dacă:

a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct unităţii;
desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
participă la întâlnirile programate cu profesorul diriginte.
participă la acţiuni organizate de asociaţia de părinţi.

(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de acces al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în unităţile de învăţământ, pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1). Pentru accesul în şcoală, se aplică prevederile procedurii operaţionale «Accesul în incinta şcolii».

Art. 211

(1) Părinţii, tutorii sau susţinători legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate juridică, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Asociaţia părinţilor elevilor din ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE funcţionează în conformitate cu propriul statut.

Art. 212

Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea unor stări conflictuale în

care este implicat propriul copil, prin discuţii amiabile, cu salariatul unităţii de învăţământ implicat, cu profesorul diriginte, cu directorul unităţii de învăţământ. în situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele, tutorele sau susţinătorul legal adresează o cerere scrisă conducerii unităţii.

în cazul în care au fost parcurse etapele menţionate la alin. (1), fără rezolvarea stării conflictuale, părintele,

tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la inspectoratul şcolar.

Secţiunea 2: Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali

Art. 213

(1) Potrivit prevederilor legale părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.

Părintele, tutorele sau susţinătorul legal care nu asigură şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu, poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii.
Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea elevului în unitate, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de clasă pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi din unitate.
Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia elevului. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în caietul profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură.
Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev.
Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului din ciclul inferior al liceului are obligaţia de a solicita, în scris, retragerea elevului în vederea înscrierii acestuia într-o unitate de învăţământ din străinătate.

Art. 214 Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc., a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ.

Art. 215 Respectarea prevederilor prezentului Regulament şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţilor de învăţământ preuniversitar este obligatorie pentru părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor.

Secţiunea 3: Adunarea generală a părinţilor

Art. 216

(1) Adunarea generală a părinţilor este constituită din toţi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor de la clasă.

Adunarea generală a părinţilor hotărăşte referitor la activităţile de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării elevilor.
în adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale ale colectivului de elevi şi nu situaţia concretă a unui elev. Situaţia unui elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului respectiv.

Art. 217

Adunarea generală a părinţilor se convoacă de către profesorul diriginte, de către preşedintele comitetului de

părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al elevilor clasei.

Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte ori este nevoie, este valabil întrunită în

prezenţa a jumătate plus unu din totalul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor din clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei prezenţi. în caz contrar, se convoacă o nouă adunare generală a părinţilor, în cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul celor prezenţi, cu votul a jumătate plus unu din aceştia.

Secţiunea 4: Comitetul de părinţi

Art. 218

(1) în unitatea noastră, la nivelul fiecărei clase, se înfiinţează şi funcţionează comitetul de părinţi.

Comitetul de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în adunarea generală a părinţilor, convocată de profesorul diriginte care prezidează şedinţa.
Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi are loc în primele 30 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.
Comitetul de părinţi se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri; în prima şedinţă de după alegere membrii comitetului decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică profesorului diriginte.
Comitetul de părinţi reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei şi în relaţiile cu echipa managerială.

Art. 219 Comitetul de părinţi are următoarele atribuţii:

pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a părinţilor elevilor clasei. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali prezenţi;
susţine organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative extraşcolare la nivelul clasei şi a unităţii de învăţământ;
susţine organizarea şi desfăşurarea de programe de prevenire şi combaterea violenţei, asigurarea siguranţei şi securităţii, combaterea discriminării şi reducerea absenteismului în mediul şcolar;
susţine activităţile dedicate întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale a grupei/clasei şi unităţii de învăţământ, prin strângerea de cotizaţii voluntare de la membrii asociaţiei de părinţi şi atragerea de fonduri băneşti şi donaţii de la persoane fizice sau juridice, colectate prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar;
sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi pe profesorul diriginte şi se implică activ în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de învăţământ;
susţine organizarea şi desfăşurarea de activităţi de consiliere şi orientare socioprofesionale;
se implică în asigurarea securităţii copiilor/elevilor în cadrul activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare;
prezintă, semestrial, adunării generale a părinţilor, justificarea utilizării fondurilor, dacă acestea există.

Art. 220 Preşedintele comitetului de părinţi reprezintă părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în relaţiile cu conducerea unităţii de învăţământ şi alte foruri, organisme şi organizaţii.

Art. 221

Comitetul de părinţi poate decide să susţină, inclusiv financiar prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică,

cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este obligatorie.

Sponsorizarea unei grupe/clase de către un agent economic/persoane fizice se face cunoscută comitetului de

părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru elevi/părinţi, tutori sau susţinători legali.

Este interzisă implicarea elevilor sau a personalului din unitate în strângerea fondurilor.

Secţiunea 5: Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi

Art. 222

La nivelul unităţii de învăţământ funcţionează Consiliul reprezentativ al părinţilor.
Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitate este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi.
Consiliul reprezentativ al părinţilor este o structură, fără personalitate juridică, a cărei activitate este

reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea adunării generale a părinţilor din unitatea de învăţământ, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate implica în activităţile unităţii de învăţământ prin acţiuni cu caracter logistic — voluntariat

Art. 223

Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii se stabilesc

imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, şi se consemnează în procesul- verbal al şedinţei.

Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor

consiliului reprezentativ al părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi.

Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în organismele de conducere şi comisiile unităţii.
Consiliul reprezentativ al părinţilor decide prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
Preşedintele reprezintă Consiliul reprezentativ al părinţilor în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice.

Art. 224 Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele atribuţii:

propune unităţii discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;
susţine unitatea în derularea programelor de prevenire şi de combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;
promovează imaginea unităţii în comunitatea locală;
se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltarea multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor;
susţine conducerea unităţii în organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, pe teme educaţionale;
colaborează cu instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
susţine unitatea în activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;
se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor didactice;
sprijină conducerea unităţii în asigurarea sănătăţii şi securităţii elevilor;
are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii ;

Art. 225

(1) Consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia de părinţi a unităţii poate face demersuri privind atragerea de resurse financiare, care vor fi gestionate de către şcoală constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru:

modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii, a bazei materiale şi sportive;
acordarea de premii şi de burse elevilor;
sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;
alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă.

(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Secţiunea 6: Contractul educaţional

Art. 226

(1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în momentul înscrierii elevilor, în registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.

(2) Contractul educaţional esteparte integrantă a prezentului Regulament. Acest contract este întocmit conform modelului ROFUIP şi este particularizat la nivelul unităţii prin decizia consiliului de administraţie, după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor.

Art. 227 Contractul educaţional este valabil de regula pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ.

Art. 228

Contractul educaţional cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a părţilor semnatare – respectiv

unitatea de învăţământ, elevul, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii contractului, alte clauze.

Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte, tutore sau susţinătorul legal, altul pentru unitatea de învăţământ şi îşi produce efectele de la data semnării.
Consiliul de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul

educaţional.

Comitetul de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional

de către fiecare părinte, tutore sau susţinător legal şi adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest document.

CAPITOLUL 22

Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi parteneri educaţionali

Art. 229 Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu consiliul de administraţie şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii.

Art. 230 Unitatea poate realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

Art. 231 Unitatea, de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.

Art. 232 Unitatea, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile prezentului regulament, pot iniţia, în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, în baza hotărârii consiliului de administraţie, activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării.

Art. 233

Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale are ca scop derularea unor activităţi/programe

educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite de unitatea de învăţământ.

Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă electorală, de prozelitism

religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.

Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi fondurile necesare pentru implementarea şi

respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi pentru asigurarea securităţii elevilor şi a personalului în perimetrul unităţii.

Art. 234

(1) Unitatea încheie protocoale de parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ.

Reprezentanţii unitatii în relaţiile cu comunitatea locală, organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale sunt directorii liceului său profesorii desemnaţi.
Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
în cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea asigurării securităţii elevilor.
Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare.
Unitatea poate încheia protocoale de parteneriat şi poate derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia în vigoare din statele din care provin instituţiile respective.
Reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se vor implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ.

Art. 235 Cadrele didactice vor informa unitatea de poliţie teritorială cu privire la deplasările în grup ale elevilor organizate în alte zone ale capitalei, precum şi cu privire la activităţile cultural-artistice şi sportive care au loc în unitate şi la care participă un număr mare de elevi.

Art. 236 O dată la trei luni se vor asigura condiţiile necesare pentru desfăşurarea de către cadre ale poliţiei a unor activităţi de pregătire antiinfracţională a elevilor şi a cadrelor didactice, precum şi de prevenire a producerii unor evenimente care pun în pericol viaţa sau siguranţa elevilor şi personalului şcolii.

Art. 237 Se vor întocmi, după caz, către Inspectoratele Şcolare de sector şi Primăria de sector, rapoarte cu privire la siguranţa din şcoală, la situaţiile deosebite apărute, la respectarea ordinii şi disciplinei, la respectarea măsurilor adoptate pentru creşterea siguranţei civice şi asigurarea climatului în vederea desfăşurării în bune condiţii a procesului instructiv-educativ.

Art. 238 Directorul işi planifică, în 2 săptămâni de la începerea anului şcolar, programul de audienţe şi relaţii cu publicul.

Art. 239 Cererile, reclamaţiile şi sesizările se înregistrează în registrul de intrări/ieşiri. Sesizările şi reclamaţiile se îndosariază într-un dosar special. Reclamaţiile şi sesizările anonime nu se iau în considerare. Solicitanţii vor primi răspuns în termen de o lună.

Art. 239.1 Accesul pe terenul de sport:

Unitatea de învățământ permite accesul gratuit pe terenul de sport tuturor copiilor, precum şi tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora.
Persoanele prevăzute la Art. 1 vor avea acces gratuit pe terenul de sport pe întreaga perioadă a anului școlar, atât după orele de program, cât și zilele libere, în weekend-uri și în vacanțele școlare, exceptând orele în care unitatea de învățământ desfășoară evenimente sportive proprii.
Accesul pe terenul de sport va fi permis după un program stabilit, respectiv:
În sezonul rece (1 decembrie – 31 martie) de luni până vineri între orele 18.00-19.00 , iar sâmbăta și duminica între orele 7.00-19.00.
În sezonul cald (1 aprilie – 30 noiembrie) de luni până vineri între orele 18.00-19.00, iar sâmbăta și duminica între orele 7.00-19.00.
În timpul vacanțelor școlare, între orele 7.00-19.00.

(4)Accesul pe terenul de sport este permis cu respectarea următoarelor reguli:

Accesul pe terenul de sport se realizează pe bază de rezervare la unitatea școlară;
Copiii și tinerii cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, vor prezenta înainte de a li se permite accesul pe terenul de sport, carnetele de elev vizate la zi;
Unitatea de învățământ va desemna o persoană, un număr de telefon și o adresă de e-mail unde se pot face rezervările. Acestea se vor aduce la cunoștință paznicului unității. Rezervarea are drept scop protejarea copiilor și tinerilor care desfășoară activități sportive în așa fel încât să se prevină accidentele sau conflictele, iar activitatea sportivă să se desfășoare în condiții de siguranță.
Accesul pe terenul de sport este permis potrivit programului stabilit de unitatea de învățământ;
Individual, accesul însoțitorilor pe terenul de sport se va face pe baza cărții de identitate, care va fi returnată la terminarea activității sportive. Însoțitorul va fi legitimat de agentul de pază pentru a dovedi gradul de rudenie cu participantul;
Accesul pe terenul de sport se face pe propria răspundere, participanții garantând că se află în condiție medicală bună și sunt apți pentru desfășurarea de exerciții fizice și că aceste exerciții nu vor fi nocive pentru sănătatea, siguranța, confortul sau condiția lor fizică. Unitatea de învățământ nu este responsabilă pentru accidentări cauzate de condiția fizică;
Este interzisă folosirea bicicletelor sau a trotinetelor pe terenul de sport. Acestea vor fi depozitate în imediata apropiere a terenului de sport, pentru a putea fi supravegheate de aparținători sau cei implicați în activitatea sportivă. Unitatea de învățământ nu își asumă răspunderea pentru bunurile participanților sau ale aparținătorilor. De asemenea, este interzis accesul pe terenul de sport cu autoturisme/autovehicule;
Dacă se constată că participanții au produs pagube materiale, acesția vor suporta consecințele legii și vor fi obligați să remedieze daunele. De asemenea, acestora le va fi interzis accesul pe terenul de sport;
Este interzis accesul cu animale de companie pe terenul de sport;
Se interzice accesul pe terenul de sport a persoanelor aflate în stare de ebrietate sau sub influența alcoolului, a celor care încearcă sau introduc băuturi alcoolice pe terenul de sport;
Se interzice fumatul și practicarea jocurile de noroc pe terenul de sport;
Consumul de alimente, băuturi și gumă de mestecat este interzis pe terenul de sport;
Consumul de semințe este strict interzis;
Participanții trebuie să dețină echipament sportiv adecvat anotimpului și sportului practicat și să își aducă propriile mingi/echipamente necesare desfășurării activității sportive;
Participanții se obligă să respecte regulile de conduită sportivă, ordinea și liniștea publică, să respecte cu strictețe orarul de acces, să păstreze curățenia, să folosească un limbaj civilizat și să respecte bunurile terenului de sport;
Participanții au obligația de a părăsi terenul de sport, la finalul programului sau la somarea agentului de pază. Membrii familiei (numai adulți) au acces pe terenul de sport, cu scopul de supraveghere a minorilor prezenți.

(5) Perimetrul terenului de sport este supravegheat video.

(6) Aplicarea măsurilor are drept scop încurajarea practicării educației fizice și sportului în comunitatea locală, într-un mediu organizat și civilizat.

(7) În situațiile limită, unitatea de învățământ are dreptul de a modifica orarul de acces pe terenul de sport, conform calendarului de evenimente școlare și extrașcolare. Unitatea de învățământ are dreptul de a refuza accesul copiilor, tinerilor și al adulților – însoțitori care nu respectă regulile impuse.

(8)Accesul pe terenul de sport va fi permis cu respectarea principiului nediscriminării și înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității.

(9) În cazul în care agentul de pază observă că nu sunt respectate regulile, are dreptul de a soma participanții la părăsirea terenului de sport. În cazul unor evenimente care pun în pericol integritatea și viața copiilor, tinerilor sau a însoțitorilor acestora – acte de violență, altercații, distrugerea terenului, altă situație pe care agentul consideră ca nu o poate gestiona singur, acesta va alerta organele de ordine ale statului, competente în a soluționa astfel de situații.

(10) Toți utilizatorii terenului de sport trebuie să respecte măsurile impuse.

(11) Prin derogare de la prezentele prevederi stabilite prin regulament, în funcție de sezon, condiții meteo și din rațiuni de siguranță sau în alte situații excepționale când legea impune acest lucru, administrația terenului de sport va lua măsurile de natură organizatorică care se impun, inclusiv interzicerea sau limitarea accesului utilizatorilor pe terenul de sport, atunci când este cazul, semnalizând corespunzător respectivele reguli și indicații.

(12) Prevederile de mai sus cu privire la accesul gratuit pe terenul de sport, vor fi afișate la exteriorul unității, într-un loc vizibil, precum și pe pagina de internet a unității, pentru ca părinții, copiii și tinerii peste 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional să ia la cunoștință de aceste prevederi.

CAPITOLUL 23

PRINCIPALELE NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ CE TREBUIE RESPECTATE DE ELEVI ÎN SĂLILE DE CLASĂ ŞI ÎN INCINTA ŞCOLII

Art. 240

(1) Fiecare elev trebuie să cunoască şi să aplice normele interne de securitate şi sănătate a muncii specifice instituţiei de învăţământ. In sala de clasă este interzis: urcatul pe bănci, pe scaune, pe pervaze, pe calorifere, pe dulapuri, alergatul printre bănci, escaladarea ferestrelor, aplecatul peste ferestre, deţinerea oricărui obiect care ar putea provoca răniri, lovirea tablei cu obiecte dure (tabla fiind de sticlă poate provoca răniri grave).

în sala de clasă este obligatorie păstrarea curăţeniei şi a ordinii, evitarea oricăror factori care ar putea periclita integritatea corporală (activităţi cu grad mare de periculozitate care pot conduce la producerea accidentelor: îmbrânciri, umezirea podelei, atingerea prizelor).
Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se va efectua atent cu faţa înainte; deschiderea uşilor se va executa lent pentru a se evita accidentarea unei eventuale persoane aflate în imediata ei apropiere.
Circulaţia pe holuri şi pe scări se va efectua respectându-se următoarele reguli:
se va circula numai pe partea dreaptă;
deplasarea se va face încet unul în spatele altuia în şir simplu;
în timpul urcării sau coborârii scărilor se va merge atent, fără a citi, a alerga sau a sări mai multe trepte

deodată.

Uşile cu geamuri şi ferestre trebuie manevrate atent fără a se sprijini sau a se împinge de partea de sticlă a lor.
Elevii nu au voie să aprindă ţigări, să fumeze sau să folosească flăcări deschise în incinta şcolii. De asemenea, nu au voie să arunce beţe de chibrituri în coşurile de hârtii sau să folosească materiale explozibile de tip petarde, artificii, pocnitori.
Elevii sunt obligaţi să sesizeze orice abatere sau situaţie care ar provoca accidente, incendii sau avarii profesorului sau directorului de serviciu.
Este interzisă depunerea pe calorifere a hârtiilor, ţesăturilor sau altor materiale inflamabile.
Este interzisă efectuarea oricărei manevre sau modificări nepermise ale mijloacelor tehnice de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare este interzis a se umbla la instalaţii, prize, aparate sau tablouri electrice. Semnalarea celor defecte se va face profesorului sau directorului de serviciu.
Elevii sunt datori să semnaleze orice accident sau incendiu cunoscut în incinta şcolii profesorului sau directorului de serviciu şi să acorde ajutor atât cât este raţional posibil oricărei persoane aflate într-o situaţie de pericol;
În caz de urgenţă se procedează astfel:
se dă alarma prin sunetul prelung de minimum 2 minute al soneriei, anunţându-se totodată conducerea şcolii;
se iau măsuri de evacuare şi intervenţie urmând instrucţiunilor din planurile de evacuare aflate pe fiecare palier, urmărind indicatoarele de semnalizare către ieşirile de siguranţă,

În curtea şcolii este obligatorie păstrarea curăţeniei şi a ordinii, evitarea oricăror factori care ar putea periclita integritatea corporală (activităţi cu grad mare de periculozitate care pot conduce la producerea accidentelor: alergarea, îmbrâncirea, patinarea, bătaia cu bulgări de zăpadă, aruncatul cu apă).

Pentru evitarea îmbolnăvirilor se vor respecta următoarele: pentru băut se vor folosi numai sursele de apă potabilă special amenajate: aparat de filtrat apa, se vor folosi corect toaletele, nu se vor arunca obiecte voluminoase în toalete, se vor spăla mâinile după folosirea toaletelor.
La ieşirea din şcoală, precum şi la traversarea străzilor, elevul se va asigura în toate direcţiile şi nu va alerga pentru a nu fi surprins de un mijloc de transport.

CAPITOLUL 24

DISPOZIŢII TRANZITORII

Art. 241

Regulamentul va intra, multiplicat în 3 exemplare, în biblioteca școlii, spre consultare şi conformare.
Regulamentul va fi prelucrat personalului didactic şi nedidactic în primul Consiliu profesoral, la începutul

anului şcolar.

Regulamentul va fi prelucrat elevilor la ora de dirigenţie,.
Regulamentul va fi prelucrat în şedinţă cu părinţii, aceştia urmând să încheie şi semneze un proces- verbal prin

care părinţii devin direct răspunzători de încălcarea lui de către copii, respectiv elevii şcolii.

Art. 242 Cadrele didactice care nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin în calitate de profesor de serviciu vor fi sancţionate conform Statutului personalului didactic – Legea 1/2011.

Art. 243 Elevii vor fi sancţionaţi pentru încălcarea Regulamentului Intern şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, conform acestora.

Art. 244 Personalul didactic şi nedidactic va fi sancţionat pentru încălcarea Regulamentului Intern şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, conform Codului muncii Art.242, Legii 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea Educatiei – ART.280 )

Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin şi a fişei anuale a postului ocupat potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.

ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE

Conducerea Școlii Gimnaziale Speciale pentru Deficienți de Vedere dispune de prerogativa disciplinară,

având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare personalului ori de câte ori constată că acesta a săvârșit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu muncăși care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către personalul instituției prin care se încalcă normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă, ordinele și diospozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Încălcarea cu vinovăție de către angajați a îndatoririlor corespunzătoare funcției pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora.

Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
absențe nemotivate de la ore/activități
întârzieri nemotivate de mai mult de 2 ori de la ore/activități
nerespectarea programului zilnic de lucru (atât în timpul cursurilor cât și a vacanțelor școlare, intrarea cu întârziere la orele de curs)
absență nemotivată de la cel mult două ședințe ale Consiliului profesoral
plecarea de la locul de muncă și lăsarea acestuia în stare necorespunzătoare
comportament neadecvat față de elevi și colegi (jigniri, acuze nefondate, umiliri, etc.)
prezentarea la locul de muncă în stare de ebrietate
nerespectarea regulilor de tehnica securității muncii, a normelor P.S.I.
nesupunerea la controlul medical periodic
neefectuarea serviciului pe școală
nerealizarea sarcinilor cuprinse în fișa postului
neîndeplinirea obligațiilor din Regulamentul de Ordine Interioară, din ROFUIP
neîndeplinirea obligațiilor din fișa postului cu atribuțiile de serviciu, anexa la contractul individual de muncă
încălcarea disciplinei de serviciu
alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din educație.
Pentru declanșarea procedurii de stabilire răspunderii disciplinare trebuie să fie întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare:
obiectul (relațiile sociale de muncă, ordinea și disciplina la locul de muncă, etc.);
subiectul (cadru didactic, didactic auxiliar sau nedidactic);
latura obiectivă (respectiv fapta –acțiunea sau inacțiunea salariatului);
latura subiectivă (vinovăția –intenție directă sau indirectă,ori culpa cu ușurință sau neglijență a salariatului);
Sancțiuni – dupa respectarea art.280-282 din Legea 1/2011, astfel cum au fost modificate prin Legea

260/2019 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1051/30.XII.2019

Încălcarea obligațiilor de serviciu se consideră abateri disciplinare și se sancționează.

Sancțiunile disciplinare au un rol preventiv și umanitar. Ele se iau în considerare la stabilirea calificativelor anuale.

Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic, personalului didactic auxiliar, precum și cel de conducere , de îndrumare și de control în raport cu gravitatea abaterilor, sunt (cf. Legii 1/2011):

observație scrisă;
avertisment;
diminuarea salariului de bază, cumulat,când este cazul,cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice superioare sau pentru obținerea gradelor didactice ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control;
destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;
desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

(2) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (4), în raport cu gravitatea abaterilor,

Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.245 Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale.

Art. 246 În unităţile de învăţământ, fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare – Legea 15/2016.

Art. 247 În unităţile de învăţământ se asigura dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a elevilor şi a personalului din unitate

Art. 248 În termen de 15 de zile de la data aprobării prezentului regulament, conducerea şcolii, diriginţii vor comunica elementele de conţinut întregului personal, elevilor şi părinţilor/reprezentanţilor legali, pentru punere în aplicare. Personalul unităţii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile prezentului regulament.

CAPITOLUL 25

DISPOZIŢII FINALE

Art. 249 Membrii Consiliului de Administraţie sunt obligaţi să participe la toate şedinţele

consiliului, prin convocare scrisă, cu minimul de 48 de ore înainte, şi vor trebui să cunoască ordinea de zi. În cazuri excepţionale pot fi convocaţi cu minimum o oră înainte. Convocarea o face directorul, iar în lipsa acestuia directorul adjunct, cu acordul directorului;

Art. 250 Membrii Consiliului de Administraţie îşi vor exprima părerea liber, au dreptul de a solicita

Informări legate de activitatea din liceu, să cunoască toate ordinele şi precizările venite de la ISJ, MEN sau alte

organizaţii. Pentru hotărârile luate în şedinţele Consiliului de Administraţie sunt solidari răspunzători. O hotărâre

luată se respectă, dacă a fost luată cu majoritate simplă.

Art. 251 Fişele posturilor pentru profesori, responsabili de catedră, director, director adjunct, secretar şef, secretar, administrator, contabil şef, pedagog, laboranţi, personalul îngrijire şi alt personal fac parte integrantă din prezentul Regulament de ordine interioară; Planul de pază al liceului, cel de protecţia muncii, PSI sunt de asemenea parte din prezentul Regulament.

Art. 252 Respectarea Regulamentului de Ordine Interioară este obligatorie pentru directori, personal

didactic de predare, personal didactic auxiliar si nedidactic, elevi şi părinţii care vin în contact cu şcoală.

Nerespectarea Regulamentului Intern atrage după sine sancţionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar.

Art. 253 Modificarea regulamentului în perioada de un an de la adoptare poate fi făcută la solicitarea

directorului, cu votul a două treimi din cei prezenţi la o şedinţă a consiliului profesoral la care poate participa şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

Art. 254 Prezentul Regulament va fi prezentat întregului colectiv de cadre didactice, personalului auxiliar, elevilor

Art. 255 Prezentul regulament intră în vigoare după aprobarea lui în consiliul profesoral.

Art. 256 La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice dispoziţie contrară se abrogă.

Intocmit:

Prof. Ianculescu Gabriela

Prof. Ghidanac Valentina

Prof . Draghiță Diana

Lider sindical : Popa Ion

DIRECTOR,

PROF. CAZAN COSMINA IRINA

ROF 2022 – 2023

Submit a Comment Cancel reply

Recent Posts

Recent Comments